Poezie M-așezi în palma Ta

M-asezi in palma Ta, de unde

Te pot privi cu adorare-n ochi.

Nu reusesc caci lacrime rotunde

aluneca pe-obrazu-mi cald, perechi.



Si ma ascund in ridul palmei

facut de-un cui roman ne'ndurator

si las sa curga peste semnul ranei

sirag de lacrimi si apoi, usor,



il sterg c-o sarutare sfanta

caci semnul ce il porti ma doare

de parca-i mazgalit cu pana rupta

in inima-mi umana, simtitoare.



Acum gesturile-mi sunt stangace

caci gandurile strans-au ca-ntr-un ghem

din care o idee se desface

dar nu-ndraznesc sa o rostesc... si gem...



Si tremur insa nu de friguri...

Suspin dar nu de a mea jale...

Tu insa-mi vezi adancile trairi

ca nu iti e ascuns nimic in cale.



Si peste mine, peste trupul frant,

lasi alinarea Ta odihnitoare,

iar peste ganduri scuturi alb vesmant

de flori, spre a mea incantare.



Si-s asezat in palma Ta, de unde

nu indraznesc in ochi sa Te privesc.

Fiinta mea sub degete se-ascunde

si radem de-acest joc copilaresc...



Galati, 15 iunie 2009