Poezie Furia este fără milă

Furia este fără milă

Şi mândria e cumplită;

Viaţa-i, o filă după filă...

Şi bună-ţi pare acea ,,Cină"

Ce de Domnu-i dăruită

Cu Sângele-I sfânt, sfinţită.



Piatra-i grea, nisipu-i greu

Dar supărarea-i şi mai grea

Şi numai Domnul Dumnezeu

Îţi vine-n ajutor mereu;

Cine-mpotrivă-I poate sta

Când El, este de partea Ta?



Fără milă ţi-este furia

Cumplită-ţi poate fi mânia

Ce-o stăpâneşte gelozia

Când îţi vezi nimicnicia

Şi toţi îţi văd nemernicia;

Urâtă-i prefăcătoria.



Cel sătul calcă-n picioare

Dulcele fagur de miere

Cel rău, cu fire-nşelătoare

Cu gând ascuns şi ură mare

Cu inima plină de fiere,

Mincinos în al lui ,,sete"



Vine şi ţi se-nfăţişează

Ca un prieten credincios;

Dar de furie el turbează,

Unelteşte, complotează

Şi-l vezi cât e de furios

Cu suflet negru, nemilos.



Acum îi vezi toată furia

Şi mânia-i cea cumplită

Mila lui, e doar invidia

Şi-n el e numai gelozia

Că Domnul te binecuvântă

Şi-n fiecare zi te-ascultă.



Făţarnici, vipere, năpârci!

Să nu v-apropiaţi de mine!

Isuse Doamne, să-i alungi!

Şi în adâncuri să-i arunci!

Eu vreau să stau lipit de Tine!

Căci, doar cu Tine-mi este bine.



Furia asta fără milă

Nu vreau Doamne s-o cunosc;

Şi nici mândria cea parşivă

Cea care poate să distrugă

Templul Tău duhovnicesc;

În al Tău Nume-o nimicesc.



Rămân o Doamne-n pacea Ta

Şi-n liniştea-Ţi desăvârşită

În dragostea şi în iubirea

Care, numai Tu mi le poţi da;

Resping furia şi mânia

Care-i atâta de cumplită.



A.N

30.05.2012 Răcăşdia C-S