Poezie Jertfa Ta (2)

Jertfa ta



Jertfa ta nu straluceste daca nu-i cu Duhul Sfant,

Daca nu mergi prin credinta inainte pe pamant.

Daca n-ai de unde da si l-acela care piere,

Cand te arati plin de tarie,dar zgircit, fara putere.



Te aduni ca iarba arsa, de un vant nimicitor,

Secerata si cosita, pusa-n brazda pe ogor.

Viata noastra e o lupta pentru bine, pentru hrana

Dar noi stim ca scurta-i clipa cand schimbam aceasta haina.



Nu simtim nici oboseala, cand castigul se iveste,

Si nu vedem osteneala ce in suflet sfredeleste.

Ne oprim pentru o vreme si de Domnul Dumnezeu,

Ne aducem amintire ca de ultimul erou.



Sau de cel care se cheama un strain un calator,

Umbra pe pamant si ceata, fara nume in popor.

Aceasta cinste se cuvine, Celui ce pe nori apare?

Celui ce ajuta-n toate si raspunde la chemare?



Celui ce in stramptorare nu te uita niciodata,

Nu ramine-ndatorare, si da inima curata.

Domnul face sa rasune pasii Lui pe cai departe,

Prin trezirea ce se duce, se -ntorc suflete patate



Caci din numarul multimii care viata o strabate,

N-a ramas decit miimea,ce mai trebuie chemate.

De aceia azi se zice daca vrei pe Dumnezeu,

Cauta si te apropie dar, cu inima de Domnul tau.



Sa-L cinstesti,sa-L chemi pe nume,sa-L astepti plin de rabdare,

Chiar de urla valu-n spune si in munti lupul apare.

Tu asteapta cu dorinta arzatoare si curata,

Caci Isus din nou soseste, in noaptea cea intunecata.



Nu gindi ca mai ai timp, drag ascultator ce esti,

EU SI TU AVEM CHEMARE SUS IN SLAVILE CERESTI.

Si in scurta vreme cerul, se va lasa descuiat,

Ca sa iasa ca sageata, Mirele invesmantat.



Pentru noi se pregateste, o serbare minunata,

Daca vrei s-ajungi acolo lupta-te viata toata.

Daca rabzi daca jertfesti, daca plangi cu jale,

Fara drumul suferintei, pierzi pe-aceasta cale.



N-ai fiorul harului, daca n-ai pe Dumnezeu,

De aceia te grabeste , sa te intorci dragul meu.



AMIN