Poezie Of, inima...

Of, inima de piatra

Nu te lasi deloc induplecata,

Cand Isus te cerceteaza,

Te simti ca o viteaza...

Dar cum vine vreo ispita,

Ai cazut, te simti ranita.



Of, inima inselatoare

Esti asa de schimbatoare...

Cine poate sa te cunoasca?

Te-ai racit si nici nu-ti pasa.



Of, inima rea

Nu mai esti precum o stea.

Doar la tine te gandesti,

Doar pe tine te iubesti.

Nu mai plangi cu cei ce plang,

Nu mai strangi cu cei ce strang

Comori pentru Cer,

Comori care nu pier...



Inima, daca-ai vedea

Cat de tare esti zdrobita,

De indata ai striga

La Isus, El te ridica!



Inima oarba, te lasi amagita

De priviri omenesti, de cuvinte-ndulcite...

Te-ncrezi in omul muritor

Crezand ca de la el primesti tu ajutor.



Pazeste-te inimioara

Mai mult decat orice,

Caci din tine ies afara

Izvoarele de viata...



Inima-ti cunosti necazul,

Stii cat esti de impartita,

Dar Isus te vrea cu totul,

Nu sa-I dai o particica!



El te vrea cu gelozie,

Inima da-I tron sa fie.

Si-apoi Domnul din vecie,

Ti-o va umple cu bucurie.



Inima tu-I apartii,

Doar Lui Dumnezeu, sa stii!

El te stie, te cunoaste

Si vrea sa traiesti in pace...



Sa fii leac alinator,

Sa inseninezi tu fete,

Sa fii nesecat izvor,

De iubire si blandete.



Inima sa-I fii supusa,

Si asteapta-L cu rabdare

Si-n durerea cea mai mare,

Caci Domnul in curand apare...



Inima sa fii umpluta

De iubirea cea de Sus,

Si sa te pastrezi curata,

Pentru Mirele Isus!!!



Iar de nu vei face-asa,

Iadul te va astepta!

Amin