Poezie De multe ori privesc

De multe ori



De multe ori privesc in sus,

La cerul plin de stele,

Spre luna care stralucea,

Si se plimba prin ele,



Si zic alaturi de psalmist-

- Ce-i Doamne omu-n fata Ta?

De-l cercetezi cand este trist,

Pe el si TU il bagi in seama,

Incununat cu slava Ta

Raspunzi apoi, cand el Te cheama.



I-ai dat in stapanire toate,

Lucrarile mainilor Tale,

Si le-ai supus chiar adunate

Sub piciorul voii sale.



Slava Ta se-nalta Doamne,

Mai presus de ceruri, iata,

Cat esti Tu de bun Stapane

Minunat in lumea toata.



Preamarit pe-ntreg pamantul

Credincios celor promise,

Ma gandesc adanc la Tine

Pe altarul jertfelor admise.



Tu vei da din bucurie

Celor ce Te iubesc pe Tine

Si in binecuvantare,

Ii inconjori cu scut si paine.



Netezeste Doamne calea dreapta,

Sub ochii Tai patrunzatori,

SI calauzeste-ma o data,

Sus deasupra norilor.



Si in cuget strig departe:

-Fericit este acela,

Care nu se pune-n toate

Langa cei plini de pacate,



Si pe scaun nu se aseaza

Langa batjocoritori,

Ci aduce a lui viata

Placuta-n Legea legilor.



Este ca un pom aproape,

Sadit lang-un izvor de ape

Ce rodeste-n orice vreme,

Inverzit si nu se teme.



Eu, insa zic --Fa sa rasara,

Peste noi lumina ta,

Lumina fetei Tale Doamne,

Si in veci Te-om lauda.



Tu imi dai mai multa bucurie,

In inima mereu mereu,

Si ma culc si-adorm in pace,

Imi dai din liniste in Duhul meu.



Doamne auzi-mi glasul dimineata,

Si strig sa ai mila de mine,

De cate ori suspin in viata,

Asculta-ma o bun Stapane.



Amin