Poezie Se 'ntîmplă-ades...

Se'ntîmplă-ades cînd treci prin vale

Să şchiopătezi, să mergi mai greu.

Se-ntîmplă chiar să cazi adesea

Că drumul către cer, e greu !



De nu ar fi această fire,

Să ne apese tot mereu

Am merge-n pas de voioşie

Spre Preaiubitul Dumnezeu.



Dar timpul celui ce se luptă

Să ne încetinească mersul

Nu s-a sfîrşit; el zi si noapte

Îşi urmăreşte interesul.



Ar vrea pe veci să ne despartă

De-Acel ce ne-a născut prin moarte.

Dar jertfa încă stă'n picioare

Iar noi, înaintăm prin gropi !



Puterea o avem de la Mesia

Nădejdea ne e acolo, sus;

Avem Mijlocitor în ceruri,

Avem ca frate pe Isus!



De te-ai lovit de deznădejde,

De ai căzut împovărat,

Ridică-te, nu sta acolo

Cît timp trăieşti, poţi fi salvat !



Nu crede şoapte-amăgitoare

Ce te-ar desparte de Hristos,

Priveşte'n sus, albeşte-ţi haina,

Şi-apoi începe un trai frumos !



Să fii copil al Celui veşnic,

E titlul cel fară de preţ

E o onoare, e valoarea

Ce-o poţi primi ca dar măreţ.



Deci luptă-te în mersul vieţii,

Să fii lumină, să fii sare

Că-apoi vei fi cel mai ferice

Cînd sus pe nori, El va apare !