Poezie Deschide-I uşa lui Isus

De vei fi mişcat vreodată

De cuvinte de dreptate…

De o teamă preacurată

Care sufletu-ţi străbate…



De un fior fierbinte-dulce

Ce îl simţi venit de sus,

Atunci să ştii că la uşa ta îţi bate

Însuşi Regele Isus!



Şi dacă a venit să bată

La uşa sufletului tău

Să ştii că Lui puţin îi pasă

De eşti tu bun sau de eşti rău.



Şi de-ai avea chiar o grămadă,

Sute de păcate grele

Vei fi alb ca de zăpadă

Domnul vine să te spele.



De-ţi sunt hainele murdare

El le va spăla în rouă

Şi din cap până-n picioare

Îţi va da o haină nouă.



Lasă-L ca să intre-n casă

Spune-I că tu eşti de vină

Că n-ai ce pune pe masă

Cu ce să-L serveşti la cină.



Spune-I că ai doar păcate

Că nu prea ai fapte bune

Spune-I lipsurile-ţi toate

Tot ce ai pe suflet spune.



Şi apoi te roagă să-ntervină

Să-ţi facă ordine-n viaţă

Şi la fiecare cină

Tot să-ţi dea câte-o povaţă.



Dar de-L primeşti doar cu gura

Şi sufletul ţi-e tot rău,

Atunci singur îţi furi căciula

Care stă pe capul tău!



Atâta vreme cât sincer

Lui Isus nu te predai,

Nu te ajută nici un înger

Ca să zbori la El în rai.



Nici lui Satan nu îi prea pasă

Cât sau cui mai eşti supus,

Atâta vreme cât în viaţă

Nu îl ai de Domn pe Isus.



Azi Isus la El te îmbie

De aceea-ţi bate-n uşă,

Să te scape de robie

Şi de a păcatului cătuşă!



Deschide uşa şi-o să vină

De îţi va da şi vin şi pâine,

Dacă azi nu-L ai la cină

Prea târziu poate fi mâine.