Poezie Trăiri de Primăvară

Trăiri de Primăvară



E timpul cald şi-i primăvară

Şi triluri dulci,...de ciocârlii,

În note splendide coboară

Din cer venind, cu bucurii.



Natura-ntreagă a-mbrăcat

Straie noi de-un verde clar,

Caci toată iarna, a aşteptat

Când crivăţul, bătea hoinar.



Se bucură, cu mic cu mare

Tot omul ce începe treaba,

Căci munca e, o desfătare

Şi-acum mare-i este graba.



La fel vrăbii printre ramuri

S-adună-n grupe, ciripesc,

Probabil că ele fac planuri

Şi astfel,... se consfătuiesc.



Căci unele, s-au şi-apucat

Şi cuiburile-şi construiesc,

Şi până târziu, stau la sfat

În graiul lor... cel păsăresc.



Acum e ziua cea mai bună

Să-nceapă viaţa de cămin,

Şi printre ramuri împreună

Să şi-o trăiască, pe deplin!



Şi-n cânt duios de păsărele

Se-ncheie iar o zi-ncepută,

Iar pe-nserat prin rămurele

S-adună din nou şi discută.



Îşi amintesc ce-au petrecut:

Că-n calda zi de primăvară,

Nici soarele deloc n-a vrut

S-o mai întindă cu o sfoară



Astfel se-aşterne, încetişor

Peste-a lor voie lucrătoare,

Odihna scumpă, a tuturor,

Iar până-n ziua, următoare.



Flavius Laurian Duverna

10 aprilie 2009