Poezie N U N T A

Iată că-n amiaza mare

Goarna sună-n depărtări

Şi se întinde peste zare

Bucurie şi urări



_Vis sa fie-n a mea fiinţă

Sau este adevărat ?!

Eu ce-n Domnul am credinţă

Să ma vrea un împărat?



El o slavă din robie

S-o ridice aşa de sus

Domnul numai poate ştie

Numai Domnul, El m-a pus



Nu trecură a sale gânduri

Ce îi staruiau în minte

Inspre casă zeci de rânduri

Vin să îi aducă cinste



De departe iar răsună

Şi poruinca împărătească

-Azi se dă poruncă bună

Astzi toţi se veselească



Slujitorii să se adune

Astăzi la ospăţul meu

Dintre fetele frumoase

Pe Estera eu o vreu



In urale iar răsună

Daruuri tuturor impart

Sarcina ce nu e bună

De popor vreau să despart



-Estera te pregăteşte

Spuse îngrijitorul, omul

Astăzi pe aici soseşte

Magestatea noastră ,domnul



Astăzi tu vei fi mireasă

Vei fi dusă la palat

Astăzi tu vei fi voioasă

Fi-va aşa de minunat



Iată garda împărătească

La a ei uşă este pusă

Totul începe să zorească

In curând ea va fi dusă



In timpane şi în arfe

Mulţi se aud pe jos cântând

Fete cu mii de eşarfe

Vin cu ele fluturând



In parada ce se întinse

Iată vine împăratul

Zarea întreagă o cuprinse

Veselia cu palatal



Strălucind de diademe

O coroană este dusă

Impăratul dă s-o cheme

Şi pe cap îi este pusă



Şi început-a veselia

Ce se întinse în largul zării

Ce umplu împărăţia

Şi tinurul depărtării





Ş-a iubit-o împăratul

Mult mai mult decât pe toate

Şi a ascultat-o inaltul

In ce vrut-a ea în toate