Poezie Ghetsimanii

Peste grădina Ghetsimanii

S-a aşternut din nou tăcerea!

Isus, ştia că vin duşmanii

Dar El în rugă se adâncea,



Cerul, deschise iarăşi bolta

Copacii şi-au strâns crengile,

Domnul spre cer se îndrepta

Descărcându-şi suspinele!



Dormiţi de-acum Domnul le-a zis

Celor care au fost cu El,

A venit ceasul, ce-a fost scris,

Ca jertfă să se dea un Miel!



Eu voi fi Mielul de jertfit

Aşa cum au vestit profeţii,

Prin moartea Mea cel rătăcit,

Va scăpa de la poarta morţii!



Poarta grădini se deschise,

Din depărtări, se-auzeau paşi...

Un horcăit de voci aprinse

De-o gloată şi câţiva fruntaşi!



În frunte lor, grăbea şi Iuda,

Cu ochi linguşitori şi seci!

Cu un sărut vându el prada

Barbarilor cu inimi reci!



Din Ghethsmani la marele preot

L-au dus pe Învăţător duşmanii

Acolo, formase un complot,

Să-l scoată vinovat tiranii,



De la preot, până la Pilat

A fost bătut, scuipt, Isus,

L-au dus să fie judecat

Să-L vadă pe o cruce pus!



Nu s-a găsit la El vreo vină

Căci este Fiu de Dumnezeu

El a adus aici lumină,

Şi-a ajutat pe-acei din greu!



Dar vremea I-a sosit să moară

Să împlinească ce-a fost scris,

Ca noi s-avem o nouă Ţară

Un loc în noul Paradis.



Iubitul meu şi pentru tine

Muri un Fiu de Dumnezeu,

Grăbeştete până revine

Să intri şi tu-n planul Său,



Căci încurând va reveni

Şi toţi îl vor vedea pe nor,

Dar cei ce î-L vor întâlni

Va fi a Lui iubit popor.



31.03.2009gl