Poezie Să fii smerit...

Să fii smerit- e o onoare

În ochii Domnului Hristos !

E ascultarea cea mai mare

Adusă de cel credincios

În faţa Măreţiei Sale !



Să fii umil-e o onoare

În ochii Domnului Hristos !

Smerit, în orice-mprejurare

Tu să -i priveşti pe toţi de jos,

În faţa Domnului Hristos !



Să fii smerit-e o poruncă

Ce te-a urca mai sus de zări !

Şi îmbrăcat în haina-ţi Sfântă,

Cu bucurie şi cântări

Tu vei păşi prin Har, la Nuntă !



Cel îmbrăcat în umilinţă

Va fi înaintat în cer !

Purtând drapel de biruinţă,

În inimă- sfânt porumbel,

Ce îţi dă aripi prin credinţă !



Rămâi smerit, iubite frate !

Nu te mândri, căci înălţarea

Mereu te va purta în jos...

Şi vei uita apoi cărarea

Trasată de Domnul Hristos !



Veghează-acum la starea ta,

Şi-n orice zi, tu să fii treaz,

Şi orice-ai face, nu uita,

Căci lacrimile de pe-obraz

Nu le vei şterge cu mândria ta !



Amin!

27 iulie 2012