Poezie Calea largă

“Mi-ai fost vecin si cumsecade

Nu ne-am certat nu ne-am urat

Mi-ai fost prieten chiar si frate

De ce n-ai spus ca sunt pierdut?”

C Ioanid,























Calea largă-I inspre iad

Mulţi se duc pe ia şi cad

E o cale de –one way-

Nu mai dai n-apoi să vrei



Calaea largă-I spre pierzare

Este a iadului cărare

In ea-I fumul şi alcoolul

Şi Satana-şi are corul



E cotegiul diavolesc

Şi poporul cel curvesc

In ea-s duhuri fioaroase

Caracterele porcoase



Idolatrii, vrăjitorii

Ateiştii,clevetitoarii

Ea e cale ce desparte

Mamă,tata,copil,frate



Nu-I mai glas dulce pe ea

Cât ţine veşnicia

Nu e râs şi îmbrăţişare

Ci veşnică regretare



Nu-I aer curat pe ea

Parfumul ce mirosea

In ea-I chinul de duhoare

O cangrenă ce nu moare



Nu-I izvor curat de deal

E cuptorul infernal

Focul care nu se stinge

Care zilnic el te frige



Viermii acolo te rod

Şerpi te muşcă şi te înod

E miros de ou clocit

E omul nepocăit



Unul plange de durere

Altul începe să zbiere

Altul urlă şi îcrâşneşte

Satana îl tot munceşte



Satana-I duce aminte

Că avea-I şi locuri sfinte

Iadu-I ţara disperării

Fără ziua eliberării



Nu e loc de evadare

E veşnică inchisoare

Suferinţa-I veşnic chin

Iadul nu are alin



Intunericul tot creşte

Setea el nu potoleşte

In iad limbi de foc vor da

De care nu poţi scăpa



Negrul iad nu este vis

Cer sau iad îţi este scris

Cheia de a scăpa din chin

Este Soarele senin



Domnu-I calea şi Viaţa

El înseninează faţa

Azi predă viaţa Lui

Şi-ai să fii al Domnului