Poezie Tânjesc de un dor

Frumos şi atrăgător pe cer plăpând plutesc

Norii catifelaţi de o frumuseţe foarte rară

Şi cum aşi vrea ca mai degrabă să păşesc

Pe străzile acelea veşnic unde-i primăvară.



Romantici sânt şi încântători de nedescris

Reflectând albastrul întinsului nemărginit

Splendoarea cerului sublim, eternul Paradis

Fascinant de gingăşie în azuriul fără infinit.



Cu dalta-Ţi iscusită Doamne de mare Creator

În întinderea de stele... în timpul fără de început

Tu tronul Ţi-ai creat cu atâta farmec de gravor

Ca să-l primeşti la Tine pe omul ce era pierdut.



Tânjesc de un dor ca să te văd cât mai curând

Să te admir Isuse în măreţie şi în strălucire

Încântat de chipul Tău cel preafrumos şi sfânt

De vocea Ta duioasă Doamne, de a Ta Iubire.



Furat de visuri sânt în zorii fiecare-i dimineţi

Când mândru soarele frumos din nou răsare

Isuse scump, Tu-mi eşti speranţa întregii vieţi

Căci eşti cu mine Doamne în fiecare seară.



Dar până atunci eu te voi aştepta cu bucurie

Privind în jur la frumuseţea ce mă înconjoară

Şi înjenunchiat la crucea Ta să stau o veşnicie

Ca să-ţi mulţumesc de bunătate şi de îndurare.



De aceia pentru toate Doamne astăzi te slăvesc

Pentru lacrimi, bucurii şi pentru întristare...

Pentru ploaie, zilele cu soare ce mă încălzesc

Pentru dragostea şi mâna Ta de binecuvântare.





**********