Poezie Pescuirea minunată (2)

PESCUIREA MINUNATĂ (2)



Dionisie Giuchici

vol. 2 - Domnul, nu eu!



Pe ţărmul Galileii pe-nserate,

Apostolii s-au dus la pescuit.

Dar nici un peşte n-au găsit, şi iată

Căci zorile pe lac au răsărit.



Atuncea înspre ţărm se îndreptară

Pe Lacul Galileia liniştit,

Era o noapte tristă şi amară

Căci nici un peşte ei n-au pescuit.



Isus Hristos din morţi a înviat,

Şi-a treia oară li S-a arătat,

La ucenicii care L-au văzut,

Pe Domnul lor în care au crezut.



"Copii, aveţi voi ceva de mâncare?"

"O Doamne, nici un peşte n-am găsit."

Atuncea Domnul, spre a lor mirare

I-a îndemnat din nou la pescuit.



"Să aruncaţi cu mreaja-n partea dreaptă

Şi veţi găsi!" şi ei L-au ascultat.

A fost o pescuire minunată,

Căci mreaja plină ei au ridicat.



Mulţimi de peşti din aceia mai mari,

Au adunat apostolii pescari.

Şi numărându-i parcă te uimeşti,

O sută şi cincizeci şi trei de peşti.



Atunci cu toţii s-au umplut de frică,

Iar Petru-n mare iute a sărit,

Şi lângă El, pe ţărmurile mării,

Apostolii cu toţii s-au oprit.



Ei au găsit şi peşte şi jăratec,

Şi pâine, căci Isus le-a pregătit.

Ce minunat! pe ţărmurile mării

Apostolii cu Domnul au prânzit.



"Aduceţi şi din peştii mari pe care

l-aţi prins acum, "Isus i-a îndemnat.

Şi pregătindu-i iute pe frigare,

Apostolii cu toţii au mâncat.



Isus le-a dovedit că El trăieşte,

De-aceea Domnul li s-a arătat

A treia oară, când le-a dat şi peşte,

Să ştie toţi că El a înviat.



Ei L-au văzut, şi plini de bucurie

Au răspândit acest mesaj curat:

Ca să audă, orice om să ştie

Că El e viu, din morţi a înviat.



Veniţi pescari, să ducem vestea bună,

În lume, pe pământul cel pustiu.

Să nu se-nfrice nimeni de furtună,

Căci El a înviat, Isus e viu.



Amin