Poezie Nori de martori

NORI DE MARTORI



Dionisie Giuchici

vol. 2 - Domnul, nu eu!



Dă păcatul la o parte,

Care lesne te-nfăşoară,

Care vrea să te doboare la pământ.

Firea veche pământească

N-o lăsa să te robească,

Căci Isus ne face liberi prin Cuvânt.



Înainte prin credinţă

Înspre cer, spre biruinţă.

Să-L chemăm în stăruinţă cum a spus.

Să ne deie armătura

Cum ne-a arătat Scriptura,

Să păzim învăţătura Lui Isus.



Mii de martori stau dovadă

Pentru cine vrea să creadă,

Şi minuni ei pot să vadă zi de zi.

Dumnezeu ne întăreşte,

Prin Cuvânt El ne vorbeşte,

Căci pe toţi El ne iubeşte, pe-ai Lui fii.



El ne spune, ni-i arată

Pe acei de altădată,

Cei cu inima curată, credincioşi.

Cei aleşi ca trandafirii,

Toţi proorocii, toţi martirii,

În grădina fericirii, bucuroşi.



Nori de martori, nori de stele,

Care prin necazuri grele,

Au trecut cu toţi prin ele, au învins.

Ei priveau numai spre ţintă,

Spre Isus, spre Ţara Sfântă,

Unde mii de îngeri cântă-n necuprins.



Mame cu copii în braţe,

Cu duşmanii faţă-n faţă,

Pentru veşnica viaţă, au murit.

Aceştia-s fraţii, acesta-i norul

Care-a biruit cuptorul

Căci Isus Mântuitorul i-a-ntărit.



Şi cuptoarele şi leii,

Şi păgânii, fariseii,

S-au luptat cu ei, cu mieii Lui Isus.

Dar Păstorul cu-ndurare

I-a condus pe fiecare,

Prin credinţă şi răbdare, până sus.



Ei s-au dus lăsând furtuna,

Lăsând soarele şi luna.

Aşteptând cu toţi cununa, la sfârşit.

Pentru lupta lor purtată,

Pentru viaţa fără pată,

Domnul le va da răsplată, negreşit.



Amin