Poezie Un crestinism apatic

Un crestinism apatic







Ma uit si vad un crestinism slabit, firav, apatic

Iar unii dintre noi aduc in el ceva ce e salbtic

Parca-am uitat ca Domnul este drept si sfant

Si practicam un crestinism pagan azi pe pamant.



Parca-am uitat ca harul intr-o zi va inceta, se va lua

Si profetiile, minunile si cunostinta se va termina

Credinta multora se va sfarsi, nadejdea va pierii

Ajunsi in pragul deznadejdii dragostea vom parasi.



Mi-e dor sa vad Sfesnicul puternic luminand

Si cu putere focul sfant in inima iarasi arzand

Un crestinism real, viu, curat si-adevarat doresc

Si un popor al Domnului traind cea ce vestesc



Prea mult a fost schimbat Cuvantul in vorbire

Si nu-i mai Dumnezeu in gand, in vorba si traire

Avem tipare, formalism si-o viata fara de iubire

Crestini cu scoli inalta si doctori in teologie…



Dar, nu coboara Dumnezeu la noi in Adunare

Caci n-are loc de farisei, de multa suparare

Ramanem cu programele ce-s bine-alcatuite

Coruri, orchestre si famfare ce-s bine manuite.



Vedeti azi unde s-a ajuns in forma de inchinare?

Vedeti ce cantec a patruns prin forma de cantare?

Crestini care se cred ‘noiti sunt goi de ce e sfant

Multi care vin la Adunare, n-asculta-a Lui Cuvant



Priviti la crestinii care ne vorbesc de pocainta …?

Cand te uiti in a lor viata sunt departe de credinta.

Rabdarea, pacea, bunatatea nu-s prietene cu ei

Cand sunt incercati in viata blandetea nu-i langa ei.



Nu vedeti cum necredinta tot mai mult sa instalat?

Nu vedeti cum doar dorinta ne mai mana cateodat’?

Nu vedeti cum Duhul Slavei este tot mai neglijat,

Cum puterea-ntelepciunii ne mai striga ce-a lucrat?



Unde Doamne ne va duce crestinismul dintre noi

Cand vedem atatea falsuri, lupte si-atata razboi ?

Cand se va sfarsi cu-acestea sa putem trai prin har

Sa ne bucuram de jertfa ce-a fost pusa pe Calvar ?



O Duhule ceresc, am vrea ca sa lucrezi din nou

Sufletul, duhul sa-l inviorezi cu har din harul Tau

Cuvantul sfant sa ne transforme gandul si fiinta

Si iarasi sa ne inviorezi, iar sa ne maresti credinta.



Sa asteptam venirea lui Isus cu dor, cu-nflacarare.

Prin rugi aprinse da la toti putere sfanta de iertare

Si strange-ne la partasie cum se-adunau crestinii

Da-ne puterea lui Stefan, de trebuie sa fim martirii.



Dar, nu ne mai lasa sa fim si astazi formalisti

Crestini cu-adevarat dorim, sa fim azi realisti

Puterea sfanta care misca sa locuiasca-n fiecare

Si da schimbarea pe deplin la toti din Adunare.



Dorim prezenta intre noi si slava Ta sa vina

Dorim belsugul innoirii si pacea Ta deplina

Caci sufletul e zbuciumat de-atata fardelege

Isuse, sangele-Ti curat mai lasal sa ne spele.



Un crestinism real, curat si sfant cu toti dorim

Sa vada lumea transformarea, adevarati sa fim.

Ca pe Isus sa-L caute cu totii desi, nu e departe

Sa fie astazi mantuiti si-apoi scapati de moarte.



28.07.2012 - Petru Coman

Petrosani