Poezie Femeia pacatoasa

Femeia pacatoasa

Luca 7:36-50



Un fariseu il invitase

La masa pe Domnul Isus

Si Domnul, cum nu refuzase

Pe nimeni, si la el s-a dus.



Pe cand sedeau cu toti la masa,

Iata ca s-a apropiat

Incet, o biata pacatoasa

Si jos, langa Isus a stat.



Erau la masa o multime

De farisei si carturari

Si toti gandeau: "Nu se cuvine

Ca-ntre atatia oameni mari,



Intr-o asa frumoasa casa,

La un ospat asa bogat,

Sa intre orice pacatoasa!"

Chiar fariseul, suparat,



Isi zise: "Cum de-a-ndraznit oare

Asa o poama, cum e ea,

Ca printre slugi sa se strecoare

Si sa paseasca-n casa mea?



As fi putut din prima clipa

S-o cert, sa ma reped la ea,

Dar m-am gandit la ce-o sa zica

Toti cei poftiti in casa mea...



Mai bine sa n-o bag in seama,

Cum toti mesenii-au procedat!

Si-asa, imi e putin cam teama

Ca sarbatoarea mi-a stricat!"



Dar cum s-o faci neobservata,

Cand , iata, vasul ce-l purta

L-a spart cu zgomot? Dintr-o data,

Cu totii s-au uitat spre ea,



Caci s-a umplut intreaga casa

De-acel parfum de nard curat

Fiindca femeia pacatoasa

Din vas, sa curga l-a lasat



Peste picioarele trudite

Ale lui Mesia, Isus.

Apoi, cozile-i despletite

Ca pe-un stergar, ea si le-a pus



Picioarele sa i le stearga

Apoi sa i le ude iar

Cu lacrimi, care-ncep sa curga

Din ochii ei , ce plang cu-amar.



O liniste desavarsita

In incapere s-a facut.

Nimeni n-a mai putut sa zica

Nimic, chiar daca ar fi vrut!



Chiar fariseul Simon, gazda,

Isi tot zicea in mintea sa:

"Cum de-o lasa sa faca asta?

De-ar fi prooroc, n-ar accepta



Ca o femeie pacatoasa

Sa se apropie de El!

Si-o face chiar la mine-n casa!

Cu asta nu ma-mpac de fel!"



Insa Isus, stiindu-i gandul,

I-a zis: "Simone, am sa-ti spun ceva!"

"Spune!" Isus, luand cuvantul,

Zise: "Un camatar avea



Datornici, doi. Unul cinci sute,

Altul cincizeci ii datora.

Dar intamplari neprevazute

Venira, si n-au putut da



Nimic din vechea datorie.

Atunci, stapanul i-a scutit.

Deci, Simone, sa-mi spui tu Mie,

Din cei doi, care l-a iubit



Mai mult, fiindca le-a dat iertare?"

"Cel care-i datora mai mult!"

"Ai raspuns bine la-ntrebare,

Dar practic, tu cum ai facut?



M-ai invitat aici la tine,

Dar n-ai dat apa de spalat!

N-ai aratat ca-ti pare bine,

Caci sarutare nu mi-ai dat!



Dar iata ca femeia-aceasta

Picioarele mi le-a spalat

Cu lacrimi, si mai mult ca asta,

Cu parul ei mi le-a uscat!



Iar vasul scump, de alabastru,

L-a spart, pentru cinstirea Mea.

Tu crezi ca asta-i un dezastru,

Ca ti-a stricat petrecerea!



Dar Eu spun: "Ale ei pacate,

Oricat de multe a facut,

De astazi, toate sunt iertate,

Pentru ca ea a iubit mult!



Vezi tu, iubirea ce mult face?"

Apoi, femeii i-a rostit:

"Tu, fiica Mea, traieste-n pace!

Credinta ta, te-a mantuit!"



...De ai si tu poveri in viata

Si nimeni nu-ti da ajutor,

Cuvantul iti da azi povata:

Si tu ai un Mantuitor!



Vino la El cu pocainta

Si El te va elibera!

Un mic graunte de credinta

De ai, te-o binecuvanta.



Chiar daca multi privesc spre tine

Cu rautate si dispret,

Hristos murit-a pentru tine,

El a dat vietii tale pret!



Vino la sfintele-i picioare

Chiar de n-ai vas cu mir de nard!

El stie rana ce te doare

Si lacrimile ce te ard!



Las' sa se sparga in farame

Al sufletului vas de lut!

Hristos va sti sa le adune

Si sa iti dea alt inceput.



Ca si femeii, iti va face;

El apararea iti va lua.

Va zice: "Lasati-o in pace,

Eu am murit si pentru ea"!