Poezie Chemarea lui Elisei

Astazi o fii zi cu soare spune cerul instelat

Mierla si privighetoarea canta-n codru-apropiat

Toate spun ca a sosit vremea sa se iasa la arat.

Scoala-apoi cu voce blanda slujitorii cei avura.



“Sus baieti ca azi sunt semne ca-o sa fie vreme buna”.

Deschid ochii – iar ii scapa intind maini, intind picioare

“Hai baieti putin la aer ca apoi somnul va dispare”.

Sar din pat si ies afara zorile atunci apar



“Mai baieti sa puneti plugul, grapa si tinjala-n car

Ca a sosit timpul prielnic sa tragem brazde pe campie”

Cand aud aceasta veste nu mai pot de bucurie.

Fiecare-si pune plugul gata caru-n graba mare.



Doisprezece perechi de boi, toti sunt gata de plecare.

Cel dintai deschide poarta si cu boii rumegand

Toti cu pasi lor alene se-nsira la drum cantand.

Si ajunsi la drumul mare canta toti de bucurie.



Si cu ei canta in cor ciocarlia din campie.

Si ajunsi la locul care e planificat pentru arat

Toti se-nsira, Elisei ca stapan – le dete sfat :

“Mai baieti, cel mai capabil, boii care merg mai bine

Sa inceapa primul brazda chiar de aici de langa mine.”



Intra primul, trage brazda intra doi, si iata trei

Intra toti si chiar la urma a intrat si Elisei.

El de-aici putu sa vada fiecare sluga-nparte

Cum isi face datoria intorcand brazda pe spate.



Plugurile ascutite merg asa de minunat

Brazda lor e foarte lunga asa ca la un om bogat.

Doisprezece brazde-ncolo `napoi douazeci si patru

Cati ii vede, toti de mira, la astia da – le merge aratul.





O, cum as fii dorit sa-I vad boii cum paseau greoi

Nu le pasa de tanjala, nici de plugul dinapoi.

Pasarelele pe brazda mancau viermi pe saturate

Aburii se ridicara de pe brazdele-nturnate.



De pe bolta cea albastra, soarele privea spre ei

Iara Duhul lui Hristos il misca pe Elisei.

Si-n racoarea diminetii sporul este minunat

Un pogon si jumatate este gata de arat.



“Mai baieti, oprim aratul pentru cateva minute

Un popas nii bun si noua si la vitele cornute.”

Boii se opresc, in brazda vantul sulfa-asa de lin

Numai iata dintr-o parte caci apare un strain.



Cine-o fii strainu-acela ? toti ca unul se gandesc

Cine-o fii barbatu-acela ? fara vreun cusur trupesc.

Ca Boaz, el ii saluta, “Domnu-n veci fie cu voi

Sa va ude-aceste brazde, sa va faca znopii grei.”



Si se-apropie de dansii, asezandu-se pe glie

“Mai baieti… in fata voastra eu sunt : ma numesc ILIE !”

Toti sunt plini de bucurie… se apropie in jurul lui

Profetul le strange mana cu iubirea Domnului.



Cand la Elisei ajunge, il saruta cu iubire

“Elisee, lasa aratul si urmeaza-ma pe mine.

Esti chemat de azi-nainte chiar in slujba Celui Sfant

Ca sa aibe-o marturie, cand eu plec de pe pamant.”



Elisei cu ochii-nlacrimi nu raspunde prima data

Dar Ilie ia mantaua si pe Elisei imbraca

O… cand puterea celui vesnic din mantaua lui Ilie

Strabatu fiinta lui, striga plin de bucurie :



“ - Vin chiar astazi dupa masa numai lasa-ma putin

Sa ma duc intai acasa, am o mama, am un tata

M-au crescut cu-asa iubire, vreau sa-I pup,

Sa le strang mana, sa le spun ca vin cu tine.”



“Du-te spune la a ta mama, spune-I si la tatal tau

Dar nu uita : chemarea sfanta azi ti-o face Dumnezeu !”

Cand ajunge-ncurtea casei, mama, tata la-ntrebat

“Elisee…ce-ai patit ?? Cum de vii de la arat ???”



Elisei cu ochii-nlacrimi ii cuprinde pe-amandoi

“Mama scumpa, tata draga, azi…eu plec de langa voi…”

“Vai de mine, dragul mamei, cum vorbesti cu tatal tau ??”

“Sunt chemat mamica draga, chiar de insasi Dumnezeu “



Spusu-le-a din fir in par tot ce-antampinat la plug

“Iar Ilie ma asteapta, nu pot ramanea mai mult.”

In genunchi cazura-ndata, mama, tata, cu-a lor fiu

Si-l incredintara-n mana Dumnezeului cel Viu.



“ Elisee dragul mami, cui ramane-a noastra avere ?

Tu ne-ai fost intotdeauna mangaiere si placere,

Cui ne lasi la batranete ? ah, copilul nost’ iubit

Tu ai fost nadejdea noastra si-acuma ne-ai parasit ”.



“ O, mamica-mi rupi acuma inima din pieptul meu

Cel ce va purta de grija, va fii insusi Dumnezeu “.

“ Te-nteleg copile draga…insa mama e tot mama

Cine-ti va pregati patul ? cine-ti va gati hrana ?



Muntele-ti va fii de-acuma casa si averea ta

Iar de vanturi si de ploi, pestera te va scapa “.

Dar, Safat e om cuminte, temator de Dumnezeu

“ Elisei, de azi-nainte, cu Ilie-I drumul tau.



Nu-amana chemarea Sfanta, nu o refuza vreodata

De-I invinge orice rau, doar atunci s-astepti rasplata “.

Elisei cu ochii-n lacrimi, plin de Duhul lui Hristos

Inc-odata-si pupa mama si-a lui tata credincios.



“ Elisee dragul mami, o, copilul nost’ cel bun

Ia cu tine bani, merinde ca ti-or trebui de-acum “.

“ Ah, mamica linistita fii de-acum cu tatal meu

Caci nu e om in lumea asta asa bogat ca Dumnezeu.



Daca eu voi fii de-acuma numa-n slujba Lui mareata

Imi va da cu siguranta tot ce-mi trebuie-n viata “.

Cat de grea e despartirea vietii acestea trecatoare…

O, dar cum va fii aceea a vietii viitoare ?



Apoi vin de prin vecini, prieteni de-a lui Elisei

“ Ce ai prietene acuma ? Vrei sa pleci de langa ai tai ?

Vrei de tanar se duci lupta infranarii-n lumea mare ?

Cand parintii tai luptara sa fii om, sa ai avere !



Mama t ace te iubeste, mult mai mult decat pe-un zeu

Spune langa ea cu noi…nu poti slujii lui Dumnezeu !

Tatal tau care se lupta sa fii in sat cel mai bogat

Spune care e rasplata ca il faci de ras in sat ?



Nu vezi tu, Ilie bietul nu mai are vreun camin

Nici familie in care sa-si mangaie al sau suspin

De el rade rade lumea-ntreaga de la mic pan’ la-mparat

Spune care e rasplata ? sau vrei sa fii sit u-nselat ? “



“ O, de-ati stii voi ce rasplata va avea-ncurand Ilie

Ceru-ntreg ii daruieste Dumnezeu pentru vecie !”

Elisei le strange mana rand pe rand la fiecare

Si se-ndreapta spre Ilie ce-l asteapta cu nerabdare.



Cand ajunge la Ilie, il ruga cu-atata har :

“ Ah, parinte de-mi dai voie sa-aduc jertfa pe-altar

Pentru harul ce-mi daduse Dumnezeu cel minunat

Vreau sa aduc o mica jertfa, boii mei de la arat “.





Unii despicara carul, lemnele sunt pentru jar

Altii taie boii-n graba si-I pun jertfa pe altar.

O, cand mirosul de grasime se-nalta mai sus de nori

Iara carnea fripta bine o-mpartii la slujitori



Ah, fratilor cata iubire se asterne pe campie

Elisei si slujitorii stau la masa cu Ilie

Elisei le dete sfaturi, rand pe rand la fiecare…



“ Mai baieti…munciti pamantul cu nadejde si rabdare

Nu lucrati c apentru altii, ci lucrati ca pentru voi

Ca-apoi cel din vesnicie va fii pururea cu voi

De-mi ve-ti asculta parintii cu nadejde si rabdare

Eu va voi impartii voua, toata averea mea cea mare .



Iar de astazi inainte peste voi poruncitor

Va fii cel ce trase astazi prima brazda pe ogor

E un om supus si harnic, e milos, plin de iubire

Voi sa ascultati de dansul cum ati ascultat de mine “.



Dupa ce terminara masa, se gatira de plecare

Elisei le stranse mana, rand pe rand la fiecare.

“ Mai baieti va las cu bine, sper, sa fi-ti ascultatori

Nu uitati de mama, tata, voi ve-ti fii ai lor feciori “.



Toti cu ochii plini de lacrimi, dupa un popas cam lung

Se intoarce fiecare si pun mainile pe plug

Si cu ochii petrecura pe stapanul lor cel bun

Ce-ncepura cu Ilie, sa mearga pe noul drum.



Pana aicea Elisei fu stapan poruncitor

Iar de astazi inainte, e supus si-ascultator.