Poezie Priveste-ma

Privește-mă Părinte acum din slava ta

Gândește-te la mine, te rog nu mă uita

Iar de privești acum, te rog nu te-ntrista

Te rog să-mi dai iertare, revarsă pacea ta



Curat nu sunt, nici vrednic ca faţa să-ţi privesc

Dar vreau de azi, cu toate doar ție să-ţi slujesc

Te rog să-mi umpli vasul cu undelemn ceresc

Revarsă dar puterea ca tot ce-I rău să răstignesc



Nu vreau averi şi funcții, nimic nu îmi doresc

Vreau să trăiesc cu tine, pe veci să te iubesc

Cu o iubire sfântă, gata să se jertfească

Nu doar cu vorba, ca iubirea pământească



Mă plec la a ta cruce, cuvinte n-am deloc

Dar mă întreb Isuse ce cauți-n al meu loc

Când eu vrednic de moarte stau si privesc uimit

Şi mă întreb întruna, de ce in locul meu tu ai murit



Nu pot cuprinde a ta iubire, cu gândul sau cu inima

Dar mă întreb mereu in mine, de ce-ai purtat povoara mea

Ști ce-i mai dureros Părinte, că asta nu se-ntâmplă des

Prea rar trec pe la a ta cruce, de dragostea-ţi să-mi amintesc