Poezie Dragostea de orfan

Nădejdea este-un lucru mare

Pentru acela credincios,

Scapă de moarte cine-o are!

Şi v-a ajunge la Hristos.



Nădejdea e nedespărţită

De dragostea ce o urmează,

Credinţa şi ea e-nrudită

Şi toate trei pe drum veghiază!



Nu poţi ajunge-n nemurire

Dacă acestea trei nu sunt,

Ele lucrează în unire

Aşa ne-n vaţă Duhul sfânt.



Nădăjduieşte dragul meu

Chiar de se pare imposibil,

Toate se pot cu Dumnezeu

Doar numai să devii umil



Să fii umil pentru Hristos

Şi vei vedea sfânta lucrare,

Tot ce vei face cu folos

Se va vedea la-ntâmpinare!



Nădăjduieşte că pe nori

Îl vei vedea pe Salvatorul,

Şi-n Ţara plină de splendori

Vei fi şi tu cu Creatorul.



Acolo n-ajungi prin putere

Şi nici prin vorbe iscusite,

Acol-ajungi dacă-n durere

Orfanului ai fost merinde!



Acol-ajungi de ai credinţă

Şi dragoste pentru sărman,

Dă-i din ce ai, de-i cu putinţă

Şi vei ajunge-n Canaan!



Iubitul meu te cheamă Domnul

Urcă pe treptele de har,

Atuncea vei simţi fiorul

Duhului sfânt ce-i plin de jar!



Atuncea vei simţii puterea,

Puterea dragostei cereşti

Şi-n veşnicie vei cânta

Dând slavă Celui ce-L iubeşti.



01.03.2009 20:45:48gl