Poezie Pământ, pământ

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 54
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/14194-p-m-nt-p-m-nt]Pământ, pământ[/url]

Ai povestit, Pământule, bătrâne,

Povestea ce-o ascunzi în cartea ta,

Să-nduioșezi și-apoi să storci din slavă

O lacrimă din fiecare stea?



Te-ai zguduit din adâncimea-ți rece;

Te-ai frământat, legat, cât ai putut!

Dar ce te-a încleștat așa de tare,

Că n-ai vorbit atunci când te-a durut?



De ce n-ai spus și celorlalte stele

Că din cămașa ta s-a zămislit

O haină pentru Creatorul vieții,

Un trup ca-n el să moară răstignit?



Când El striga: "O, Lama Sabactani!"

N-ai cunoscut în glasul Lui vibrând

Blândețea Vocii ce-ți chemase vatra

Din constelații, să te știi - Pământ?



Și n-ai încremenit atunci de groază?

Ai mai putut în goană alerga?

Prin El născutu-s-a lumina slavei,

Iar tu i-ai dat întunecimea ta!



Ai povestit tu lumilor de astre

De codrii tăi cu zâmbet răcoros?

Din ei o cruce că se poate face,

Pe ea să fie răstignit Cristos?



Ai spus cuiva vreodată că pe drumuri

Cu flori mai cresc și spinii încâlciți?

Și că din spini I s-a făcut cununa?

Cristos i-a dus pe fruntea Lui înfipți!



Ai povestit soborului de stele

De suferințele de la Pilat?

Batjocura la stâlpul infamiei,

Cum L-au bătut, au râs și L-au scuipat?



Pământ bătrân, cu pârâiașe line,

Cu ape limpezi, clare, de izvor!

O picătură de-ar fi fost să stingă

Din setea jarului dogoritor!



N-ai tresărit când Isus de pe cruce

Striga: "Mi-e sete!" și setos murea?

În vreme ce Pilat Îl condamnase

Spălându-și mâinile în apa ta!



Nu, n-ai să taci! Tu știi așa de bine

Că spinii, cuiele ce L-au durut,

Și biciul, crucea, lancea și oțetul,

Cândva din tine toate s-au făcut.



Când numai spini vor fi pentru coroane,

Când codrii toți vor crește numai cruci,

Tot fierul când topi-se-va-n piroane,

Povara ta va fi prea grea s-o duci!



Nu, n-ai să taci! Căci bulgării pe drumuri,

Și pietrele, și bolovanii grei,

Se vor simți din bulgări de Golgota,

Și vor sări atunci să strige ei!



...Pământ, pământ, cu plămădeala tare

De suferințe și surâs tăcut,

În clipa judecății de pe urmă

Tu vei fi martorul cel mai temut...

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Pământ, pământ | Salvatorul.ro
meniu prim
Doar cel ce crede în victorie poate învinge!