Poezie Hrăneşte-ţi sufletul ...

HRĂNEŞTE-ŞI SUFLETUL...



Hrăneşte-ţi sufletul cu bucurii divine

Nu-i da mâncarea ce-l poate tulbura

Să poată sta pe piscul liniştii depline

O, nu îi da otravă! O, nu-l îndurera!



Hrăneşte-ţi sufletul cu gândul mântuirii

Şi mulţumeşte-I Fiului că te-a salvat

Iar când cel rău ţi-aruncă laţul tânguirii

Gândeşte-te c-al tău trecut a fost spălat.



Serveşte-l cu dulceaţa cerescului Cuvânt

Să poată fi puternic la valurile crunte

Să guste mai frecvent din rugă şi din cânt

Să fie-n stare pe nemernic să-l înfrunte.



Nu-i da ce e în lume; în lume-i putregai

Respinge cupa ei, oricând, cu hotărâre

Ea-ţi dă himeră, ură, colb şi pai

Şi îţi ucide dorul pentru nemurire,



Dar mana din Cuvânt fortifică trăirea,

Produce-n tine un dor de Paradis

Şi-nviorează gândul şi vestirea

Făcându-te alert la tot ce-i imprecis.



Hrăneşte-ţi sufletul cu ce-a rostit Hristos

În misiunea Lui în lumea de păcate

Să fii, mereu, lucid, să fii voios,

Să poţi să-I dai slujiri înmiresmate.



10 Februarie, 2009