Poezie Doresc deplina biruință

Doresc deplina biruință

asupra vieții de păcat

ca-n clipa cercetării Tale,

în voia Ta să fiu aflat.



Doresc cununa curăției

pe suflet pururea s-o port

până când glasul Tău sfărma-va

al țărănii mele șubred cort.



Doresc la capătul sfințirii,

pe drumul vieții greu și lung

schimbat în chipul slavei Tale,

Isuse, fericit s-ajung.



Doresc cu-un dor cum nu e altul

mai sus de cerul străveziu

în veci să-Ți pot privi mirarea

Isuse, când va fi să viu.



Doresc cu-un dor cum nu e altul

mai sus de cerul străveziu

în veci să-Ți pot privi mirarea

Isuse, cand va fi să viu.



Doresc...

dar pentru toate-acestea,

eu nu am nici un dor ascuns

decât o inimă smerită,

Isuse, oare-o fi de-ajuns?