Poezie Har (2)

Trudit, cu inima flamanda,

Ma-ntorc de pe straine cai...

Mi-e dor sa fiu din nou acasa,

Sa fiu... printre argatii Tai!



Imi pare rau de neiubire,

De tot ce-am risipit prin vai...

Mi-e dor, mi-e dor de-a Ta privire,

Sa fiu, macar cu robii Tai!



Si, nu sunt vrednic, sunt in zdrente,

Cu sufletul setos, pustiu...

Primeste-ma, ca rob la Tine...

Iar, Tu...ma-mbratisezi, ca fiu!!



Nu ma alungi de langa Tine,

Nu ma privesti ca pe-un strain,

Nu-mi spui cuvinte sa ma doara,

Ma-mbratisezi, asa cum vin!



Si-mi pui inelul Tau in deget,

Si haina-mparateasca-mi dai,

Incaltamintea cea mai buna,

Si sarbatoare cu alai...!



Si-s coplesit de-a Ta iubire!

Eu nici n-as fi putut visa...

Si zarile albastre canta!

Prin har, sunt... fiu in casa Ta!