Poezie Cuvântarea cincea a lui Petru

Cuvântarea cincea a lui Petru

Sutaşul Corneliu



(Cuprinde Fapte 10, 28-29, 34-43.)



Ştiţi că nu este deloc îngăduit de Lege unui Iudeu

Să se-nsoţească cu unul de alt neam, şi neapărat,

Să vină şi la el; dar Dumnezeu mi-a arătat acum,

Să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat.



Deaceea am venit fără cârtire cand m-aţi chemat,

Şi vă-ntreb dar cu ce gând aţi trimes după mine?

În adevăr văd că şi Dumnezeu nu este părtinitor

Ci că-n orice neam cine se teme de El Îi aparţine.



Căci cine lucrează neprihănire, este primit de El!

El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel mai întâi,

Şi le-a vestit Evanghelia harului prin Isus Hristos,

Care este Domnul tuturor, sprijin şi sigur căpatâi!



Ştiţi vorbirea făcută prin toată Iudeea despre Isus,

Începând din Galileea, unde a început să se audă,

În urma botezului propovăduit de Ioan, la Iordan,

Că Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt prin laudă,



Şi cu putere pe omul Isus din Nazaret care umbla

Din loc în loc, făcea mult bine şi-i vindeca pe toţi,

Care erau apăsaţi de diavolul în neputinţe şi boli;

Căci Dumnezeu era cu El şi învia şi pe cei morţi.



Noi suntem martori, pentru tot ceeace a făcut El

În toată ţara Iudeilor, cum şi-n Ierusalim în cetate.

Ei L-au răstignit, atârnându-L pe lemn crucificat,

Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi de cu noapte.



Şi a îngăduit să Se arate, însă, nu la tot norodul

Ci doar nouă, martorilor aleşi mai dinnainte, toţi,

De Dumnezeu; nouă, care adese ori am mâncat

Şi am băut împreună, după ce a înviat din morţi.



El ne-a poruncit ca să propovăduim norodului,

Să marturisim că El a fost rânduit de Dumnezeu

Judecătorul tuturor, al celor vii şi-al celor morţi,

Stând pe tronul de judecată, învlăuit în curcubeu.



Toti proorocii au vestit şi scris multe-n Scripturi

Despre El; că oricine crede-n El, că e Mântuitor,

Că El este Fiul lui Dumnezeu cel care S-a jertfit

Capătă, prin Numele Lui Sfânt iertarea păcatelor.



Flavius Laurian Duverna

08 martie 2009.