Poezie Furtuni

Furtuni



Ascult, aud furtuni, le simt asa aproape,

Alerg sa ma ascund si umblu dupa arme,

Aud in departari strigarea unor ape

Si parca Domnu-I dus si parca Domnul doarme.



Corabia s-a pierdut, e-aproape sa se sfarme,

Putin a mai ramas, doar cateva etape

Si-aproape simt fiori de negura pe pleoape

Si-un gand intunecat cum vine si m-adoarme.



Cand totul e pierdut si nu mai am scapare

In sufletul meu gol se-ntampla o minune

Aud in interior zvacnind o rugaciune

Si-un glas dumnezeiesc ce strig-asa de tare



Furtuna se opreste, dispare in genune,

Raman incremenit in lacrimi si mirare,

E Domnul, salvatorul, ce pentru mine are

O dragoste imensa, ce nu se poate spune.