Poezie Suntem numai oameni

Suntem numai oameni desi vrem sa fim

Ceva inaltat cu slava si nume

Am vrea sa avem ‘nainte o lume

Si-uitam ca la urma cu totii murim.



Suntem numai oameni si-i bine sa stim

Ca sus e-un stapan ce vrea sa ne-ndrume

Pe-un drum fericit, pe-o calea anume,

In modul Lui drept, prietenos si sublim



Suntem numai oameni, suntem trecatori,

Dar Domnul ne vrea in vesnice plaiuri,

Pamantul nu-i loc de-alergat dupa raiuri,

Ci Raiul e sus, cu mult peste nori.



Suntem numai oameni, dar strangem comori,

De parca le-avem si dincol’ de moarte,

De ce adunam pentru cer avem parte

Si tot ce e sfant reprezinta valori.



Asa cum suntem, asa pamantesti,

Suntem totusi oameni de Domnul chemati,

Sa-i fim mesageri, copii luminati,

Iesiti din tiparul trairii lumesti.



Si eu, dar si tu, oricine tu esti,

Voi toti ce pe Domnul smeriti Il urmati,

Sa stam mai aproape, caci toti suntem frati,

Luptand pentru scopul chemarii ceresti.