Poezie Priveşte la Isus

Un călător pe drumul lui spre cer

Porni voios cuprins de bucurie

Dar într-o zi la omul efemer

Veni o şoaptă cu-al ei viclenie!



-Tu nu vezi că e doar coincidenţă

Toată mişcarea pe acest pământ!

Cel rău trăieşte viaţa-n abundenţă

Iar tu te osteneşti, de şi eşti sfânt!



La cel rău toate-i vin ca pe o tavă

Şi se desfată-n lumea lui de vis,

Iar tu eşti spulberat ca şi o pleavă!

Şi te trudeşti urcând spre Paradis!



Ogorul celui rău aduce roadă

Căci ploaia şi la el s-a coborât!

Şi-apoi de credincios el dă să râdă;

De cel sărman, trudit şi obosit!



Când gata, gata, să îl ispitească

Şoapta străină pe acela sfânt,

Se auzi o voce îngerească

Ce-n inimă duios, lui i-a grăit:



Dacă cei răi azi înverzesc ca iarba

Şi înfloresc în umbletele lor,

Să ştii că vor dispare ca zăpada

Când va veni sfântul Judecător!



Tu eşti doar călător pe-acest pământ

Iar locul tău nu-l vei găsi aicea!

De ţi-ai predat viaţa Celui sfânt

Odată-n ceruri te vei bucura!



Mai bine-o zi în casa Celui sfânt

Decât o mie-n altă parte,

Căci v-a dispare-o dată-acest pământ

Şi pentru tine nu v-a mai fi noapte!



Mai bine-o clipă-aici în suferinţă

În alergarea ta pe-acest pământ

Numai să poţi rămâne în credinţă

Şi să trăieşti odată cu Cel sfânt!



Aşa vocea cerească i-a şoptit

Omului prins de şoapta celui rău,

Şi-n dată el spre ceruri a privit

Se închină apoi lui Dumnezeu!



Iubitul meu prieten şi scump frate

Care-ai ajuns adesea la răscruce;

Priveşte la viaţa fără moarte

Ce Dumnezeu la sfinţii Lui o aduce!



Viaţa noastră-i scurtă pe pământ

Dacă azi suferi, mâine vei domni

Căci şi Isus odată-a suferit

Să putem fi cu El când va veni!



Mai rabdă-o clipă şi se va sfârşi,

Durerea, chinul, cânt şi suferinţa

Şi-o veşnicie-n cer vei locui

Cu-Cel căruia ţi-ai predat viaţa.



10.01.2009gl