Poezie Vremea din urmă

E vremea astăzi de pe urmă

Când mulţi ajuns-au hulitori

Întinde-Ţi Doamne a TA mână

Şi fă-ne ai Tăi slujitori.



Iarna cuprin-sa multe inimi

Şi gerul i-a-ngheţat pe mulţi,

Când vei veni din înălţimi

Vei mai găsi pe pământ sfinţi?



Sunt mulţi care sau rătăcit

Uitând că Tu vei apărea

Păcatul, pe mulţi i-a robit

Nesocotindu-Ţi puterea!



De şi dovezile sunt clare

Şi până azi s-au împlinit

Totuşi omul fără răbdare

El a uitat cât l-ai iubit.



De mai e mult pân, la plecare

De pe pământu-mbătrânit!

Mai fă o Doamne-o cercetare

Să nu îţi perzi poporul sfânt!



Poporul Tău se risipeşte

Ca frunzele după furtună,

Ca florile când se răceşte

Şi mor cuprinse fiind de brumă!



O Doamnme, mai priveşte Tera,

Tu ai aicea un popor,

Îndepărtează Te rog fiara

Ce vrea să-Ţi intre pe ogor;



Ea stă la pândă pe cărare

Ca hoţul care jefuieşte,

Ca un paianjen în lucrare

Întinde pânza, ca un cleşte!



Să prindă suflete-n lucrare

Să le-amăgească vrea credinţa,

Ca şarpele ce-aşteaptă-n vale

Să otrăvească toată fiinţa



E frig pe tera, e durere!

Iar de găseşti vre-un rătăcit

Îndreaptă-l pe a Ta cărare

Căci pentru el Doamne-ai murit!



Mai dă-le din uleiul sfânt

La cei ce au inima bună

Căci mulţi din eii s-au risipit

Ca pleava după o furtună!



Iar ceii o Doamne ce-au perdut

Nădejdea că vei reveni

Mai dă-le din al Tău Cuvânt

Hrăneşte-i până vei veni,



Când v-a veni o Doamne ziua

Niciunul fă să nu lipsească

Căci vrem cu Tine a zbura

Unde iubirea-o să domnească!



Şi eu Te-aştept cu-al Tău popor

Căci Te iubesc o Doamne sfânt

Aştept să ne-ntâlnim pe nor

Să părăsesc acest pământ!



Dec-2008