Poezie Ioan 3;1-21

Cind noaptea isi asterne-n umbre

Tacerile cu soapte sumbre

Pe cind acei cu mintea treaza

Adorm in pat nu mai vegheaza

Prin noapte-ncet se furiseaza



E umbra unui om ca ei

Un om ce sta-ntre farisei

Un om cu aspiratii sfinte

Cu constiinta mai fierbinte



Venii la el in miez de noapte

Vorbind asfel cu calde soapte:

-Invatatorule iubit

Noi stim ca din cer ai venit

Cea ce vad toti cred si eu

Sint semnele lui dumnezeu



- Nicodime cum sa creada

In cea ce ei nu pot sa vada

Iata ca tieti spun acum

Secretu sa pornesti la drum



Adevarat azi iti spun eu

Ca-n dragostea lui dumnezeu

Imparatia n-o-i vedea

De nu ai astazi nasterea

O nastere din nou cu care

Sa vezi omparatie mare



Dar cum se poate un om batrin

Sa intre in al maici sin

Si cum se poate sa traiasca

Si a doua oara sa se nasca



Scriptura e adevarata

Vesteste o viata minunata

Din apa si din duh creata

Nascuta precum un copil

Micut firav blind si umil



Ce este carne moare-n tina

Si-o-ngropam in a tacerilor gradina



Ce este duh precum am spus

Senalta mult cu mult mai sus

Nu te mira ca ti-am vorbit

Ca totu trebuie-mplinit



Caci cine poate sa cunoasca

Puterea domnului cereasca

De asta esti nedumirit

Ca vintul nu pot fi privit

Se-aude vuietu ca trece

Isus prin lumea asta rece

Dar cine poate sa priveasca

Imparatia cea cereasca



- Nicicum nu pot ca sa pricep

Un lucru asa de intelept

Si nici numi pot imagina

Cum se poate asa ceva



Tu spui ca estiinvatator

Nu esti ca orce muritor

Si nu pricepi esti orb deplin

Si nu vezi haru lui divin



Caci ti-am vorbit in chip firec

De traiu acesta pamintesc

Dar cum sa crezi cind voi vorbii

De lucruri care vor venii

De lucruri plamadite sus

In cerul cel far de apus



Caci nimeni nu sa coborit

Din cerul sfint si plin de taina

Afar de fiul care poarta

Atrupului cea strimta haina



Si dupa cum sa inaltat

Un sarpe sus pentru pacat

Caci sarpele cel de arama

Na dat nici mana si nici hrana



Dar fiul care va fi pus

Si tintuit pe cruce sus

Cine-n credinta la privit

Deorce pacat e mintuit



Ca sarpele cel din pustie

Va da o viata sfinta vie

Celor muscati de vechiul sarpe

Ce duce sufletul la moarte



Si finca atita nea iubit

Pe fiul sau nea daruit

Orcine crede sa primeasca

O viata vesnica cereasca



Caci na trimis o judecata

Sa judece el lumea toata

Ci a venit cu muntuire

Si cu a domnului iubire



Orcine crede-n el traieste

Pe sine azi se mintuieste

Cine nu crede e pierdut

Pentru ca-n fiul na crezut



De sine insus judecat

Si osindit si condmnat



Lumina-n lume a venit

De ea cu toii au fugit



Cine lucreaza-n adevar

Nu cauta al mortii mar

Ci staruieste in lumina

Ca faptele lui sint fara vina