Poezie Pune-mă pe stânca vieţii

Pune-mă pe stânca unde nu pot să urc

Cu braţul Tău puternic o Doamne,

Şi du-mă Te rog în al sfinţilor cerc,

Pământul cu Tine o Doamne să-l trec

Pe aleea ce duce spre slăvile senine!



Urcă-mă Doamne în barca salvării

Când valuri veni-vor să nu mă scufund!

Şi toarnă Te rog din vasu-ndurării

O ungere sfântă pentru ziua-ncercării

Căci viaţa e grea, de nu am un scut!



Invită-mă Doamne la masa tăcerii

În lupta cuvintelor nepotrivite!

Să vadă în mine şi omul perzării

Că Tu-ai pus în mine un rod al iubiri

Şi-aceasta s-o pot dovedi prin cuvinte



Mai treci pe la mine, Isuse iubit

Când vezi că mi-e greu pe cărare,

Păstrează-mi în inimă veşnicul gând

Şi el să mă-nalţe spre locul Tău sfânt

Atunci când sfârşi-voi a mea alergare!



O urcă-mă Doamne pe stânca vieţii

Acolo unde nu pot urca fără Tine

Aştept cu nerăbdare zorii dimineţii

Ştiind că va fi o zi a dreptăţii

Când veşnic voi fi cu Tine o Doamne-



Dec 2008