Poezie Cat de mare-I Dumnezeu !

Ia palme Tu cuprinzi nemarginirea

Si universu-i mic in mana Ta.

In Tine e-mbracata vesnicia

Si slava Te-nconjoara pururea.



Tu esti Acel ce esti.Esti insasi viata!

Prezentul si trecutul Te cunosc

Si viitorul ce-si arata fata

Caci Tu esti Timpul,Vesnicul Ceresc.



Cu vorba doar,Ti-ai daltuit o lume

Si-ai pus hotarele la infinit.

Ai sters cu palma soarele-apune

Si-ai randuit Eternul Rasarit.



Pe ceruri semanata-i roi de stele

Pe care lui Avraam le-ai numarat.

Si-Ti multumim,ca, Doamne, printre ele

Si neamurile Har au capatat.



Din galaxii Tu Ti-ai facut gradina,

Comete lumineaza Casa Ta.

Pe pat de nori Tu Iti gasesti odihna

Si bunatate tese haina Ta.



Semetii munti ce nu-si apleaca virful

Si marea ce-si croieste drum de valuri

La-al Tau cuvant ei isi gasira locul

Si-si masurara pasul pan' la maluri.



Doar omul,mai semet se vrea ca Tine

Dar cu iertarea vesnic il zdrobesti.

Tu stii sa-l pastrezi atat de bine

Si sa-l conduci spre fericiri ceresti.



Tu esti Acel ce esti.Esti,insasi Viata!

Si doar atat n-ar fi nimic,ca Esti!

Dar slava Ta ne lumineaza fata

Esti minunat,fiindca ne iubesti!







Amin