Poezie Pe urmele Tale Doamne

Prive-am la Tine-n Betleem odată

Erai doar un copil cu ochii semeţi;

Privirea TA m-a cucerit îndată

Şi mi-Ai adus destinul noii vieţi!



Eu Te-am văzut în Templu, la altar,

Cum le vorbe-ai preoţilor de ceruri,

La doisprezece ani vorbe-ai cu Har,

Tu I-ai uimit pe-acei ce-au fost alături!



Şi la Iordan eu Te-am văzut o Doamne

Când ai primit botezul lui Ioan,

Împlinind profeţia din vechime,

Să fii o pildă pentru orice om.



Ţi-ai revelat acol’ identitatea,

Când Tatăl despre Tine a vorbit.

Iar Duhul sfânt de-asupra Îţi plutea

În chip de porumbel, s-a coborât,



Odată Te-am văzut pe malul apei,

Cum admirai natura ce-Ai creat

Alesa-I din pescari, învăţăcei,

Şi ucenici din eii Tu Ţi-ai format!



Fost-am şi eu în Cana Galilea

La prima Ta minune pe pământ,

Când oamenii uimiţi, Te admira,

Atunci am înţeles că Eşti un sfânt!



Şi tot mereu umblam cu Tine-alături

Să îţi admir lucrările măreţe!

Când ridic-ai bolnavi de prin paturi

Eram şi eu, la colţuri şi-n pieţe.



Priveam şi ascultam a TA lucrare

Mă bucuram văzând cum surzii-aud;

Cum orbilor le-ai dat Doamne vedere

Şi toate-acestea nu pot să le uit!



Eu Te-am urmat în Betsaida-odată

Când Lazăr a trecut între cei morţi;

Două surori cu inima zdrobită

La Tine au venit, să le asculţi!



Când am trecut pe-o stradă pietruită

Prin Ierihon, mulţimea Te-mbulzea

Am auzit o voce suferindă

-Un cerşetor,un orb, ce Te ruga



-Fiul lui David, ai milă de mine!

Striga-ta Bartomeu la colţ de stradă,

Iar Tu ai zis: -Aduceţi-l la mine,

Şi de atunci a început să vadă!



Eram şi eu pe munte-n ascultare

Flămând, dar nu de pâinea omenirii,

Ci de Cuvântul plin de-a TA putere

Care-mpărţea din roadele iubirii!



Eram pe mare-odată, îtr-un vas,

Cu ucenicii Tăi vorbe-am de Tine,

Şi-n noaptea cea senină, pas, cu pas,

Umblând pe apă Te-am văzut Stăpâne.



Te-am mai văzut apoi, pe-asin călare

Şi ochii Tăi Isuse lăcrimau!

Ierusalime, ceas de cercetare!

Am înţeles că pentru el plângeau!



La masă invitat am fost de Tine,

Şi Ţi-am citit pe frunte suferinţa!

Când Iuda, s-a grăbit să ia din pâine

Tu ai ştiut că şi-a vândut credinţa!



În Gheţimani, în noaptea cea senină

Eram şi eu când Doamne Te rugai

Dar ochii au obosit, sub clară lună,

Şi-am adormit, când Tu Isus plângeai!



Apoi un forfot se-auzi în noapte

Ce m-a trezit parcă din somnul meu,

Prin întuneric, am zărit,doar gloate,

Cum au luat un Fiu de Dumnezeu!



Te-am urmărit de-aproape şi plângeam;

Văzând în Tine mesagerul sfânt!

Şi nici atunci Isus, nu-nţelegeam;

Cum de-ai venit o Doamne pe pământ?



A doua zi în curte la Caiafa ,

Lovit şi biciuit de oamneni răi ,

Fiinţa Ta o Doamne nu-nceta

Ca să se roage pentru-acei călăi!



La Irod dus şi-n urmă la Pilat,

Purtat ai fost la fel ca un tâlhar

Tu Cel ce Eşti un Fiu de Împărat,

Ai fost bătut, de şi adus-Ai har!



Când ai urcat Isus cu crucea-n spate

Fiinţa Ta-mi spunea că Ţi-a fost greu;

Crucea era-ncărcată de păcate

Şi printre ele, fos-ta şi al meu!



Văzut-am Doamne cum Te-au pus pe cruce

Şi fără milă cuiele striveau!

Iubirea TA voia să ne împace

De-aceea Te rugai lui Dumnezeu.



Tu Te-ai rugat pentru o omenire

Pentru păcatul celor ce au râs!

Şi lucru-acesta m-a pus în uimire

Şi iarăşi Doamne întrebări mi-am pus!



Chiar şi în clipa tristă de durere

Un păcătos pe cruce-Ai mântuit

Şi-apoi un glas se auzi-n tăcere

Primeşte-Mi duhul, Tatăl meu iubit!



Un om, Te-a luat Doamne de pe cruce

Te-a dus în grota-n stâncă pregătită,

Înbălsămat Te-a pus pe piatra rece

Intrarea de soldaţi a fost păzită!



Dar Nici pământul n-a putut să Ţină

Puterea Ta de Dumnezeu ceresc.

Şi-a treia zi cereasca TA lumină

S-a arătat în chip Dumnezeiesc.



Şi multe-ar fi o Doamne de-arătat,

Dar aş dori Isus, să-Ţi amintesc,

Căci eu de când pe Tine Te-am aflat

N-am încetat nicicând să Te iubesc.



De-alungul vieţi Tale, Domnul meu

Eu am umblat alătirea de Tine,

Văzut-am mari minuni în jurul Tău

Şi Biblia, pe toate mi le spune!



Cuvântul Tău mi-a luminat cărarea

Şi de la naştere Te-am urmărit!....

Căci am văzut în Tine eu iubirea

„Iubirea” Te-a adus pe-acest pământ!



Iar ultima dorinţă, ce o mai am,

Din tot ce am văzut, aici sub soare

E să ajung o Doamne-n Canaan

Şi să Te văd acolo în Splendoare.



31.12.2008gl