Poezie Acceptarea

Cum accepţi aspectul vieţii

În care eşti conturat

Şi cum îl trasezi la alţii

Uită-te ce ai lucrat?



Cum accepţi dificultatea

Hanticapul ce îl ai?

Tot cârteşti viaţa toată

Sau cu mulţumire iei



Iată şi acesta-i darul

Cel mai sfânt şi minumat

Pe care de-l iei ca farul

Nu mai cirteşti niciodat



O fetiţă care surdă

Şi fără grai s-a născut

Întebată fiind odată

De ce-i fără de auz



Ea a scris pe-o tablă mare

Deşi ochii-i lăcrima

Domnul a făcut aceasta

Şi îl laud pururea



Taina ascultării-adesea

Este greu de măsurat

Nu numai la cei ce-n viaţă

Sau născut cu hanticap



O cârtesc adesea tinerii

Unde-n casă sunt mai mulţi

E cârtire, să n-o semeni

Nici la copii micuţi



Poartă-atâta-amărăciune

De nu te mai scapi de ea

Şi o portă azi şi mame

Şi taţi de asemenea



Haideţi să pricepem ţelul

Ce l-a avut dlmnul nost

Şi să-l acceptăm în totul

Şi-om avea adânc folos



Haideţi scoala mulţumirii

S-o trasăm şi celor mici

Şi vor fii şi ei eroii

Ce aveavor biruinţi



Haideţi azi ca suferinţa

S-o vedem ca un balsam

Şi dispare neputinţa

Că-i drumul spre Canaan



Haideţi să pătrundem taina

Mulţumirilor divine

Şi o mai mare-ndurare

Domnul lasă şi spre tine



Chear de îţi lipseşte vazul

Şi auzul şi-al tău grai

Cugetă mai mult la Domnul

Pe cari o să-l vezi în rai



Chear de astăzi sărăcia

Te încearcă câte-o dat

Nu uita de bucuria

Că ai fost eliberat



Acceptarea-i mulţumire

Ce te duce tot mai sus

Unde nu vor mai fii lacrimi

Ci doar slava lui Isus

amin