Poezie Eu sunt un fir de iarbă

Ecles.11:10



Eu sunt un fir de iarbă calcat de talpa vieţii

Şi verdele din mine, se luptă să răzbată,

Îmi strigă neputinţa, elanul tinereţii,

S-a dus cu răsărituri şi-apusuri, totodată.



Aştept robit de greul ce-mi frânge-ncet simţirea

Şi seva ce palpită, se scurge în ţărână,

Se zbat în mine ofuri, scrutând nemărginirea,

Căci tânără-i dorinţa, dar firea e batrână.



În lupta mea acerbă de-a mai trăi o clipă,

Cu ultima-mi putere, m-afund mai mult în tină,

Mă-ncred în rădăcina-mi firavă, care ţipă,

O doare-ncrâncenarea şi propria-mi ruină.



În plebea lumii-aceste, din mic eu mă văd mare

Şi-n existeţta-mi ştearsă, trufia mă subjugă,

Menirea mea şi rostul încet, încet, dispare

Şi din stăpân cu fală, ajung umilă slugă.



Îmi plânge trupul astăzi, bătut de vânt şi soare

Şi lutul mă-mpresoară, poveri încet se strâng,

În uscăciunea vieţii firescul aspru doare,

Căci toate-aceste patimi, din mine se răsfrâng.



Mă uit cu jind la ceruri în marea mea trezire

Şi-mi văd nimicnicia, îmi văd înfumurarea,

Eu, fir de iarbă verde ce duce-n putrezire,

Mă rog acum cu patos, ca să primesc salvarea.



Îndura-Te Divine, din înălţimi de slavă,

De truda-mi fără roade, de trupul care strigă,

Tu iartă-mi neştiinţa şi nepăsarea gravă,

Ce-acum prin Legea sfântă, la moarte mă obligă.



Aştept cu-nfrigurare ca să primesc sentiţta

Şi crezul meu de stâncă, mă ţine în picioare,

Acum prin Duhul slavei, primi-voi biruinţa,

Căci prin Isus Mesia, voi căpăta-ndurare.



Din ceruri se revarsă, ca semn de bunatate,

Izvor de apă vie, în picuri mii şi mii

Şi viaţa mea secată găseşte plinătate,

În promisiuni divine: un rai de reverii.



Nu-mi voi uita micimea şi nici a mea menire,

De-a fi un rob destoinic, în dragoste de Tată,

Credinţa fără margini va duce-n nemurire

Şi truda mea de-o viaţă, va fi încununată.



Eu sunt un fir de iarbă zdrobit de talpa vieţii,

Dar verdele din mine prin crez, astăzi răzbate,

Îşi strigă biruinţa, vigoarea tinereţii,

Renaşte-n răsărituri, prin har şi bunătate.



02/09/2003, Deva