Poezie Dragostea (17)

Efeseni 3:19



Nu am crezut nicicând ca pot sa plâng

De fericire. Nu am crezut că doare,

Atât de tare, dragostea.

Din veşnicii am rătăcit precum vântul,

Căutând cu nesaţ Cuvântul,

Te-am căutat frenetic, adeseori bezmetic,

În lumea mea întunecată.



O lume de durere şi de chin,

Ce mă-mbrăca ades într-un suspin

Şi mă-ngropa. Şi coboram,

Mă cufundam în clisa lumii reci,

Speram ca pe la mine Tu să treci,

Să-mi iei povara şi să-mi ridici ocara,

Să-mi ştergi tu lacrima arzândă

Cu a Ta mână blândă,

Să mă aşezi la pieptul Tău,

Să mă ridici din hău

Şi să mă izbăveşti de vină, Tu, inimă divină!



Atât de mult m-ai iubit,

Te-ai lăsat răstignit

Şi în al vieţii apogeu, Tu ai lucrat ca eu,

Să Te găsesc.

Mi-ai cercetat adâncurile

Şi ai cules smârcurile pierzării.

Ai smuls din rădăcină întreaga-mi vină,

Mi-ai înălţat la stele, poverile mele

Şi Tu azi le porţi în locul meu.



Prin ce cuvinte să-Ţi vorbesc,

Să-Ţi mulţumesc, o Doamne?

M-ai îmbrăcat în haina neprihănirii

Şi mi-ai deschis Tu calea izbăvirii,

M-ai luminat! Prin crez Şi ascultare,

M-ai făcut să-nţeleg ce mare,

Este nădejdea viitoare.

Tu eşti a mea salvare, Isuse!



Credinţa-n Tine leagă o lume-ntreagă,

A ta îndurare, aduce salvare

Celor ce te cheamă.

Fă-mă să-nţeleg cu-ntreaga fiinţă,

Să iau cunostinţă de dragostea Ta.

Adu-mi plinătatea şi umple-mi cetatea

Duhului meu, cu har de Dumnezeu.



Tu fă să se reverse în existenţe şterse,

Purtarea-Ţi sfântă, căci ea cuvântă

Şi-arată lumii-ntregi, că n-o renegi.

Tu vrei şi-acum să-ntorci din drum,

Pe cei pierduţi în valea umbrei morţii.

Priveşti la ei şi plângi şi speri ca să îi strângi

În jurul Tău.



Acum cât mai e har,

Pe cei ce n-au habar,

Întoarce-i Tu din drum şi spune-le:

“Acum, primiţi-Mă la voi!”

Chiar dacă omul din afară începe să piară,

Întăreşte-te!

Crede cu tărie în Cel ce-o să vie!



Cu multă răbdare tu cere-ndurare

Şi bucuria te va umple

Cu darurile scumpe, ale lui Dumnezeu.

Lăuntrul tău va fi înoit zi de zi,

Prin credinţă.

Şi temelia ta va fi de-a pururea,

Dragostea!



01/07/2003, Deva