Poezie De fi-voi încercat pe drum

De fi-voi încercat pe drum



Filipeni 4:13



De fi-vor zile mohorâte

În viaţa mea şi întristări,

Isus, la Tine iau aminte,

Privind smerit spre-nalte zări.



De fi-vor lacrimi şi suspine

În astă lume, Te-oi ruga,

Isuse, vino lângă mine

Şi du-mă Tu în slava Ta.



De fi-vor nopţi fără de stele

Şi sufletul înegurat,

Tu fii lumina vieţii mele,

Isuse drag, fii lăudat!



De fi-va-mi eul arzător

Şi fapta-mi clatină credinţa,

Trimite-mi Doamne-al Tău izvor

Şi prin Cuvânt, dă-mi biruinţa.



De fi-voi singur, părăsit

Şi de cei dragi voi fi uitat,

Să-mi aminteşti că m-ai iubit

Şi că din moarte m-ai salvat.



De fi-voi încercat pe drum

Şi ispitit să-mi fac o vină,

Pe Tin’ Te chem Isuse-acum,

Întinde-mi mâna Ta divină.



De fi-voi slab şi-mpovărat

Şi chinuit de trupul firii,

Tu dă-mi un trup îmbălsămat,

Cu Duhul Sfânt al izbăvirii.



De fi-va-mi clipa-ntunecată

Şi zâmbetul pierdut, uitat,

Să-mi aminteşti de a Ta plată,

De Mielul Sfânt, de-al meu păcat.



De fi-vor nori pe cerul vieţii

Şi geruri grele zi de zi,

Dă-mi elixirul tinereţii,

Isuse-atunci când vei veni.



De fi-vor vorbe nerostite

Şi sunete fără ecou,

Tu să ne cerţi, să luăm aminte,

La omul vechi, la omul nou.



De fi-vor spice neculese,

Din lanul Evangheliei Tale,

Tu dă-mi putere Domn Isuse,

Să le culeg, cu osanale.



De fi-va-mi viaţa o credinţă

Într-un Cristos, cu El stăpân,

Voi fi condus în biruinţă,

În veşnicii ca să rămân.



05/05/2003, Deva