Poezie Ai venit Isuse!

Luca 12:40



Aşa cum soarele răsare

Să lumineze astă lume,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să luminezi a mea genune.



Aşa cum nori se-adun´ pe ceruri

S-aducă ploi, să ude glia,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să-mi uzi cu slavă, temelia.



Aşa cum susură izvorul,

Ce-ncet răzbate printre stânci,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse

Să mă alini cu vorbe dulci.



Aşa cum vântul blând adie

Şi mângâie cu-a lui răcoare,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să-mi dai prin Har, a Ta iertare.



Aşa cum tril de ciocârlie,

Se-nalţă spre albastra zare,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să mă îndrumi pe-a Ta cărare.



Aşa cum clipa iute trece

Şi anii zboară ca şi gândul,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Saă îmi aduci cu drag, Cuvântul.



Aşa cum munţii se înalţă,

Deasupra vaăilor adânci,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

La pieptul Tău ca să mă strângi.



Aşa cum lacrima se scurge,

Pe-obrazul supt, plin de durere,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Ca să-mi aduci o mângâiere.



Aşa cum inima-n tăcere,

Se tânguie şi-ncet suspină,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să mă absolvi de a mea vină.



Aşa cum Adevăru-mi spune,

Să îmi înalţ spre cer privirea,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Ca să-mi arăţi nemărginirea.



Aşa cum îngerii se-adună,

Să cânte-n cer a mea trezire,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Ca să mă duci în nemurire.



Aşa cum crucea ce-ai purtat-o,

Îngenunchiază eul meu,

Aşa-i venit şi Tu, Isuse,

Să mă împaci cu Dumnezeu.



29/07/2003, Deva