Poezie Trenul Harului

Cei ce fug, nu fug degeaba,

Ei in graba se zoresc,

Se grabesc sa prinda "trenul",

Catre raiul cel ceresc.



Nu degeaba spun poetii,

Ca pe morti El i-a uitat,

Insa cei ce inc-alearga,

De pe-acum ei insa-L vad,

Pe maretul Imparat.



Ce de urme, ce de pasi,

In zare se zaresc,

Ca pe calea cea ingusta,

Doar sfintii cei de seama

Numai ei calatoresc.



Nu ai lacrimi sora, frate?

Si nu stii cum sa te bucuri?

Tu sa stii ca nu traiesti

Cu Cristos in viata asta,

Fara lacrimi nu existi.



Cei ce-alearga se-nfraneaza,

Dupa roade ii cunosti,

Eu iti spun sa stii de acuma,

De nu ai prins din graba trenul,

Esti pierdut in veci de veci.