Poezie Vrei să fii și tu mireasă ?

Nuntă...

Zi de bucurie

Flori şi cântec şi lumină!

Orice inimă e plină de-un fior sărbătoresc.

Ochii tuturor privesc cu un freamăt de iubire

Spre mireasă şi spre mire....



Căci la noi în adunare

Când e nuntă

E o zi de sărbătoare

Fie tânăr sau copil,

Fie tâmpla cea căruntă

Fiecare

Are-o inimă voioasă,

Plină de un har de sus.

Tot poporul e mireasă

Pentru mirele Isus!

Căci Îl simte-n piept oricine

Cum se-apropie,

Cum vine,

Cum din ţara sclipitoare

Ne aduce pentru nuntă

Dulce binecuvântare.

De la El avem din plin

Vin divin,

Sânge ceresc şi sfânt.

Avem pîine: Trupul Sfânt.

Şi bucate-avem,

Gustoase şi miezoase

Din Scripturi: taine cu parfum de miere

Ce dau viaţă şi putere.

Staroste sau peţitor

Este Duhul ce lucrează

Prin orice vestitor

Ca fecioare de onoare

Avem inimi vegheatoare

Iar făclie de lumină

Orice inimă creştină are!



Da.

La orice nuntă-n lume

Se petrece într-un fel.

Lăutari şi joc şi glume,

Şi inel lângă inel...

Dar oricât ar fi de plină

De podoabe şi de lumină,

Nunta-n lume se termină.

Şi-ncep mirii noua viaţă,

Viaţa-n doi

Când cu soare,

Când cu ceaţă,

Când cu fluturi,

Când seninul,

Când urgia,

După cum e căsnicia...

La-nceput e primăvară,

Bunăoară...

Totu-i cântec.

Totu-i floare.

Vin apoi trei luni de soare.

Apoi toamna cea cu roadă.

Şi la urmă vine iarna

Cu scaieţi

Şi cu zăpadă...

Unde-s mugurii din mai?

Unde-s florile-nspumate?

Unde-i jocul, unde-i gluma?

Unde-s toate?

Numai cioburi.

Numai scrum.

Numai vânturi ce doinesc

Şi-amintiri ce mucezesc

Între pagini de album...



Pe când nunta în credinţă

Nu-i o frunză pe poteci.

Pot să cadă fulgii reci!

Noi avem în cer un Mire

Şi-o iubire

Pentru veci!

Nunta noastră nu-i un vis

Care-ţi lasă pumnii goi.

E un pas făcut în doi

Pe pământ,

Spre Paradis...

Unde...

După cum e scris

Totdeauna-i sărbătoare,

Unde totu-i numa floare

Unde cântecul nu moare,

Unde orice piatră-i sfântă,

Unde florile cuvântă,

Unde mii de îngeri cântă!

Unde noaptea nu coboară

Peste albele zambile,

Unde nimeni nu măsoară

Vremea după ani şi zile,

Unde-n veci e-o primăvară

Tot mai plină,

Mai bogată.

Şi-astfel nunta cea divină,

Pentru noi,

Nu se termină

Niciodată!

Niciodată?

Bine, dar e cu putinţă

Prin credinţă

Să ajungi în veşnicie?

Da.

Căci Dumnezeu ce-a spus,

A adus.

Tot ce-n vremuri a vestit

a-mplinit.

Omul, da, e om, pământ.

Însă Dumnezeu

E sfânt!

Dragostea e a Lui ţintă

Poate Dumnezeu să mintă?!

N-a trimis El pe Isus,

Pe-Mpăratul preaiubit,

Cum de mult au scris profeţii,

Ca să fie răstignit

Şi s-aducă harul Vieţii

Chiar în ceasul prorocit,

...pentru mine

...pentru tine

...pentru toţi acei ce vor

Azi să facă primul pas?

El n-a întârziat O ZI.

El n-a întârziat UN CEAS!

El e sfânt.

E Dumnezeu!

Să te-ncrezi în al Său glas,

O, nu-i greu!



Dar la nuntă, ca la nuntă

Fetele se strâng şi-ascultă

Şi se uită vreme multă

Când la mire, ca la soare

Când la gingaşa lui floare.

De-ar gândi cu glas mai tare,

S-ar tot auzi prin casă:

Vreau să fiu şi eu mireasă!...



Dragi prieteni,

Rude scumpe,

În această zi sfinţită

Azi simţiţi ce fericită

E mireasa lui Hristos

În veşmânt de-mpărăteasă

Şi cu suflet luminos?

Voi... nu vreţi să fiţi mireasă?...

Poate mâine,

Poate astăzi

Vine Mirele duios.

Şi când sus la El acasă

Va începe bucuria,

Când oştirile de îngeri,

În răsfrângeri,

Vor vesti Împărăţia

Când ecoul slavei lor

Va zbura din nor în nor,

Şi când noi, acolo sus,

Fără ’ndemnul nimănuia,

Vom striga cu dor nespus

ALELUIA!

ALELUIA LUI ISUS !...

Când în haine sclipitoare

Vom zbura voioişi în soare

Pe nepieritoare lunci,

Tu,

Prietene de astăzi,

Unde vei fi dus atunci?

În zadar

Cu o inimă geloasă

Vei striga plângând cu-amar:

Vreau şi eu să fiu mireasă!

În zadar vei vrea să zbori

Către nori!

Ale îngerilor oşti

Nu te ştiu,

Nu le cunoşti,

Mirele Emanuel

Nu ţi-a pus în mâini inel.

Unde-i vălul de mireasă

Cel ţesut din in subţire?

Unde oare ţi-i cununa,

Semnul de neprihănire,

Să-ţi îmbrace-n slavă părul?

Unde-i mijlocul încins

Cu-adevărul?

Unde-i sfânta-ncălţăminte,

Râvna harului fierbinte?

Şi-apoi, mai presus de toate,

Tu, pe Cel crucificat,

Tu prietene,

Tu frate,

Îl iubeşti cu-adevărat?



Iată,

vremea e aproape.

Miezul nopţii a bătut.

Mirele curând soseşte.

Ia gândeşte!

Vrei să mergi cu noi acasă

ca logodnica aleasă?

Ţese astăzi pânza bună!

Strânge flori pentru cunună!

Domnul vine.

Maranata!

Pune-ţi vălul de mireasă

Şi fii gata!