Poezie Sabia Duhului

Multe predici care-mbărbătează,

Şi nu sânt din firea veche,

Nu odată ele ricoşează,

La intrarea în ureche.



Cel ce vrea surdă urechea,

Când cuvântul se vesteşte,

Este cel ce-a smuls perechea

Din Eden şi-o chinuieşte.



Ca-n Samaria-mpresoară,

Să nu fi alimentat,

Sufletul flămând să moară,

Oferind doar găinat.



De n-ai hrană an de an,

Cum ai să te-npotriveşti

În pustie lui satan,

Când tu anorexic eşti?



Ţine minte bine gândul;

Vrei cel rău să fie-nfrânt?

Ia în mân-atunci cuvântul,

Sabia Duhului cel sfânt!



Brisbane 12/01/03