Poezie Renasc

Destul

rătăcit-am prin colb, printre spini,

fugărit de satanice umbre;

băut-am cup-amară de venin

Destul.



Am murit..

coaja păcătoasă a ego-ului meu

s-a sfărîmat în reminiscenţe infime;

rupte cătuşele şi lanţul cel greu:

o nouă fiinţă

Renaşte.



Destul

sânge sacru a curs odat' pe cruce,

spălând haina-mi mânjită de tină şi păcat;

plătită a fost vina, sunt un răscumpărat!

triumfător, angelic, spre Cer El mă conduce

- n-o să-I pot mulţumi niciodată

Destul.



Moartă-i vechea fire.

Inamicul-frânt.



Renasc sfinţit

din Apă şi din Spirit.