Poezie Dragoste...,

Dragoste…,

cînd Te-ai născut, cum ai făcut

că toţi ar vrea să Te aibe.

Din cîţi cunosc,

cred că toţi ar vrea să Te aibe…

Într-adevăr, sunt unii

ce nu Te vor nicicum,

Sunt unii ce vor doar iubire

pe-al lor drum

Ei nu-nţeleg ce-nseamnă de fapt:

Dragostea…

Doamne,

din dragoste pentru noi

Te-ai născut,

Din iubire pentru fiinţa mea

ai venit din slava Ta!

O, Doamne, eu nu pot să-nţeleg deplin

Dragostea Ta…!

Ai murit pe o cruce

din dragoste pentru min’…

Ai murit răstignit pe lemnul infam

pentru min’…,

o, Doamne, nu pot să-nţeleg

nici măcar

un pic din dragostea Ta…

Doamne,

acest sentiment e adînc, nepătruns

mintea mea limitată

nu-L poate-nţelege!

Da, Doamne,

sunt înconjurat de limita mea…,

sunt oprit să-nţeleg

un sentiment atît de profund…!

Doamne, Tatăl meu,

cînd mă gîndesc

la jertfa din dealul Golgota,

Te iubesc…!

Isus, Te iubesc, căci în dragostea Ta

Te-ai jertfit şi-ai murit

pentru fiinţa mea…!

Doamne,

dacă Tu m-ai iubit aşa mult,

stau şi mă-ntreb ce-aş putea face şi eu

ca răspuns la dragostea Ta…

Isus, îmi recunosc ticăloşia

şi toată nimicnicia,

Doamne, îmi recunosc păcatul

şi toată fărădelegea

şi mă-nchin înaintea Ta…!

Mă închin cu inima şi cu sufletul…,

mă închin cu tot ce sunt, cu trupul…,

mă proştern înaintea Ta!

Stăpîne, mă primeşte s-accept

Dragostea Ta…!



Amin