Poezie Povestea unui Print adevarat

Povestea unui Print adevarat



A fost odat' ca niciodat'

Un Print...un Fiu de Imparat

Si era "Fiul prea- iubit"

Iar Imparatul pentru El toate-a gatit.



Si..era pace,bucurie,sarbatoare la castel

Caci Tatal si cu Fiul erau- una si la fel

Si slujitorii ingeri 'naripati ce straluceau

Cantand,umili cu bucurie se-nchinau.



Dar Imparatu-n dragostea-i mareata

De multi pana si astazi ne-nteleasa

Se pomenii ca-i trist si..suparat

Pentru ca undeva...departe de palat

Peste mari si zari la cap de-mparatie

Traiau slujbasii-n pacat si nebunie.



Si hotara atunci-ordin regesc:

-Pentru ca eu si pe acestia ii iubesc

Sa mearga pan' la ei o sluga buna

De dragostea-Mi cea mare sa le spuna-



Dar,vai se face-n cer tacere mare

Caci nu e nimeni gata de plecare

Departe pana pe Pamant

Sa spuna despre Regele Cel Sfant.



.....Se-aude un glas duios si bland

-Tata...sant gata,iata-Ma Eu Sant

Da vreau sa merg cu Vestea Buna jos

Eu, Fiul Tau ,Printul Isus Hristos!



Si a plecat ...din slavile maiestre

Si a ajuns... un bebelus in iesle

Crescand la toti a inceput sa spuna

Despre-mparat si Dragoste si Vestea Buna.



Si ca sa fie sigur ca L-au inteles

Pe cruce ca sa moara a ales

Si astfel Dragostea-i le-a aratat

Sa fuga si sa scape de pacat

Sa vina-n pocainta la Calvar

Ca sa primeasca-n dar maretul Har

Si sa traiasca apoi frumos

Cu gandul la Palatul Luminos

Sa stie ca-ncurand in Vesnicii

Cu insusi Regele la curte vor traii.



.....A fost odat' si...inca este

Un Fiu de Imparat si... nu-i poveste

Un Print..., un Print adevarat

Isus Hristos ce ne-a salvat!