Poezie defineste-ti firea veche

defineste-ti firea veche

esti un om fara pereche

nu ca esti intro ureche



judecind amanuntita

nu rosti intro clipita

vorba ta nechibzuita



rupete de tot ce stii

suparari si bucurii

oameni morti si oameni vii



iesi din cercul tau afara

in amurg in prag de seara

lasa gindul sa apara



acuzindute-n esenta

hotarind dar cu prudenta

lasind orsice clementa



dar tu inima de carne

ce visezi cind trupul doarme

ce visezi stindla rascruce

intre lumea rea si cruce



tu poti sta in nepasare

ca sa dormi-ncontinuare

sau trzindute-ntr-o clipa

ca sa tremuri tot de frica



pentru ziua ce-o sa vina

cind iesiva la lumina

rau pacat si neagra vina



nu ca esti nespus de rau

cind privesti in jurul tau

tu te vezi mai bun mereu



insa de-i adevarat

esti jumate ingropat

in cumplitul tau pacat



si jumatea de afara

este cea mai grea povara

cind gindesti in prag de seara



sus e bolta cea cu stele

maretia infinita

jos e fiinta indoita



si -nainte sa adormi

hotarasti in fapt de seara

ca sa scapi de a ta povara



insa cum sa scapi de cer

si de bolta din eter

in catusele de fier

nu mai bine scapi de ea

frica cea ne spus de rea



amin