Poezie Dorit-am mereu...

Dorit-am mereu să pot duce

Cuvântul cel Sfânt pe pământ,

Dar oare de ce nu l-aș duce

În inima mea? Orișicând!



Dorit-am mereu ca la jertfă

Să fiu tot cu alții plecat

Dar oare de ce nu vreau singur

Să dau din al meu tot ce am?



Dorit-am mereu unui bolnav

Să-i fiu mângâiere și sfat,

Dar oare de ce, încă astăzi,

Rămân tot pe loc, nemișcat?



Dorit-am s-ajut pe oricine

Cerea să-i fiu sprijin la greu

Dar oare de ce chiar și-acuma

Nu-mi pasă că-i fratele meu?



Dorit-am mereu ca Scriptura

Să-mi fie Cuvântul cel drag,

Dar oare de ce las și-acuma

Al ei sfat deoparte? O, vai!



Vor trece-acești ani, dar eu oare

Ce rost voi avea pe pământ?

O, Tată, ajută-mi de astăzi la jertfă

Să-mi placă să merg lăcrimând...



Să fiu pentru veci tuturora

O torță aprinsă, arzând,

Să las pretutindeni în inimi,

Iubire și pace, oricând...



21.04.2005