Poezie La fintina din SIHAR

Doamne! te rugam chear azi

Ne trimite, al tau har

Ca femei ce se duse

La fintina ,din SIHAR

E! soare si arsita amiezi

Apasa pe drumuri, incinse

Iar lanurile mari de grine

Inunda, cimpiile intinse.



In-spre zarea tainuita

Unde cerul,parca-i jar

Jucau undele calduri

Printre crengile de artar,

Pe cind boarea-n line valuri

Se lasa incet,incet

Impletind ,tacerea parca

In al florilor buchet.



Zarea era, parca freamat

Si in jocuri de lumina

Spre ogoarele, lui IACOB

Domnul cu ucenici-i vina

Se deschide ,cimpul larg

Domnul vieti sa-l strbata

E o viata parca-n taina

Si-in ceruri asteptata.



Domnul paseste agale,

Ucenici il urmeaza

Obosit, fiind de drum

La fintina se aseaza

In privirea lui senina

Era soare! era viata!

Ca atunci cind se ingina

Zori spre o dimineata.



Era.. floarea dimineti

Era.. insa-si aureola

Ce se fringe si se stinge

Spre binele tuturora,

Iar in zare, vezi SIHARUL

Doarme parca in amortire

Nu mai suna gongul vieti!

Si e timpul de trezire.



Dar femeia, se desteapta

Si alearga la fintina

Avea..fata obosita

Si purta galeata-n mina,

Ia cerut atuncia Domnul

Sa-i dea, apa de baut

Isus ii descoperi-se

De viata ce-a avut.



Na-inteles, atunci femeia

Si nici astazi nu intelege

Tainele.. fiind ascunse

Cine sti sa le dezlege?

Ca de atita timp fintina

Marturie, sta in SIHAR

Ca ISUS e Domnul vieti

Si el da viata-n dar!



Astazi sint aceleasi vremuri

Si aceleasi zari senine

Dar la apele vieti

Nimeni,Doamne nu mai vine

O !..de-ai trece azi Isusa

Pe la case, de crestini

N-ai gasi un strop de apa

Setea tu sa iti alini.



N-ai gasi! pic de credinta

Ci doar spuza din trecut,

Unde-s? vremurile acelea

Dragostea ce am , avut

Catacombele ascunse;

Cimitirele! Romane

Marturie-s de credinta

A... puterilor umane!



Nori de martori, stau de veghe

Marturi nascute-n chin

Uni-sint, inaintea noastra

Alti in urma noastra vin!

Uni, au stralucit pe rug

Alti trupurile si-au frint

Pin-si ferele din lagar

De durere si azi pling.



Martori, si-au spus cuvintul

Raspicat ori, unde-au fost

Ori in zi de sarbatoare

Ori in zi de negru post;

Propovaduind in taina

Sau pe meteereze sus,

Ca din cer Dumnezeirea

Sa-itrucipat in Isus.



El e azi, cuvintul vieti

El e Domnul! El e mielul!

Au stiut parinti nostri

O sti tu si intreg poporul

Caci pe lemnul, din Golgota

A fost tintuit Isus

A murit senin, ca cerul

A murit privind in sus.



Si triumfator si falnic

A rabdat pentru noi toti

Cum poti sta? in nepasare

Sa-l tagaduiesti cum poti?

Nu auzi! Tu...simfonia

Martorilor ce stau rind

Stefan! improscat cu pietre

Moise catre cer privind!



N-ai simtit, fiorul groazei

Inima nu ta nu s-a frint

Cind in zanganit de lanturi

Petru... moare chinuit

Pavel!..Apostolul Pavel!

Cu figura,, cunoscuta

Viata lui nimic nu-ti spune?

Moarte-ai !marturie muta.



Verigile de pe mina,

Lanturi grele cenusi

Toate, marturii ramin

A vetii de crestini

Si sinistrul ,circ din Roma

Sta si azi in fata lumi

Ca sa arate, ce gindire

Sta in creierul, multimi.



Si-o sa zboare, omenirea

Mai departe peste vreme

Uni plini de fericire

Iar alti, in lacrimi grele

Ca viata nu se opreste

Chear de-i omul, slab pe cale

Ca si pietrele din riuri

Duse sint departe-in vale.



Dar... odata la liman

Ne-om trezi cu toti atunci

Si-o sa stam, cu toti alaturi

Batrini,tineri cit si prunci

Va fi ! zi de judecata

Cind femeia din Sihar

Te va condamna ca astazi

N-ai primit tu apa-n dar.



O, sa fie tot pamintul

Zguduit din temeli!

Cind la glasul de Arhanghel

Morti toti iesi-vor vii

Caci fintina,tot acea-i

Mai tisneste apa vie

Vino! ia ca astazi curge

Curge numai pentru tine.



O!..Isuse vezi poporul

Care-ti cere apa vie

Fa-le din inimi izvoare

Pentru a Ta imparatie

Iar de vezi, ca am obosit

Toarna har la fiecare

Si neincetat ne-indreapta

La fintina apei Tale.



*amin* 16/09/08.







Doamne te rugam ajutane sa ascultam si sa implinim

cuvintul Tau,fa-ne parte de desteptare la sunetul trimbitei,o desteptare spre o viata vesnica ,unde se va sfirsi tot ce am intilnit pe acest pamint ,unde nu-i pace nici liniste.

De multe ori necazurile si problemele vieti aproape ne doboara,si am vrea sa se sfirseasca tot,dar vine ISUS care ne ia de mina si asa putem sa mergem mai departe;SLAVIT SI ONORAT SA FIE NUMELE LUI.