Poezie Un susur bland...

Te caut inca, Doamne, desi imi esti aproape

Ca tarmurile marii de-adancile ei ape;

Te-astept sa vii la mine, caci slava Ta o caut,

Un susur bland, subtire, ca sunetul de flaut…



Si nu ma-ntorc din cale, ca orbul intre orbi,

Chiar de nu-mi vei trimite sa ma hraneasca, corbi…

Nu poti sa-mi iei durerea, dar poti sa mi-o alini;

Te vreau cu tot cu cruce, Te vreau cu tot cu spini!



Si daca totusi moartea nu poate sa ma ierte,

Mai bine pentru Tine sa fiu ucis cu pietre…

Si-atunci cand de prigoana Tu nu ma vei salva,

Vreau sa Te vad Isuse, arata-mi slava Ta!



Tu stii ce e mai bine, Tu dai si tot Tu iei,

Tu, Cel ce-nchide gura la oameni si la lei…

Cand unora in flacari nici haina nu s-a ars,

Fii Doamne si cu mine, chiar de-as fugi la Tars!



La capat de milenii vom intelege, poate,

Iubirea din durere si lacrimile toate,

Te vom pricepe, Doamne, cand Iti vei spune dorul,

Si-Ti va canta in slava Ioan Botezatorul!



Nu, nu-i mai dulce chinul placerilor lumesti,

Mai dulce-i suferinta atuncea cand iubesti;

Un susur bland, subtire, ca sunetul de flaut

E slava Ta, pe care cu-atata dor o caut!