Poezie Trairea prin Duhul Sfant...

TRĂIREA PRIN DUHUL SFÂNT...



Trăirea prin Duhul Sfânt

Dă frumoase rezultate

Ne îndrumă pe cărarea

Către veşnica Cetate,

Răspândeşte pretutindeni

Miresme aşa plăcute

Că pot uşura povara

Şi durerile acute.



De-L lăsăm s-acţioneze

Cum crede de cuviinţă

Multe suflete pierdute

Veni-vor la pocăinţă

Şi vor ştii că face parte

Din preasfânta Trinitate

Care i-a creat pe oameni

Să trăiască-n puritate...



Plinătatea Lui ne-aduce

Multă pace şi lumină,

Multe binecuvântări

Dă la cei ce I se-nchină

Numai rugăciuni prin Duhul

Ajung Sus, la tronul slavei

De le înălţăm din casă

Sau din mijlocul epavei,



De-acceptăm ce ne oferă,

De Îi vrem călăuzirea

Nu vom accepta îndemnul

Ce ni-l dă, adesea, firea

Vom respinge faima lumii

Cum respingem colbul, pleava

Şi ne vom ruga cu patos:

„Dumnezeul nostru, AVA,



Te slujim cu consacrare

C-ai trimis parte din Tine

Să ne lumineze calea

Către stările divine

L-am primit cu bucurie,

Vrem să lociuască-n noi

S-avem ochii aţintiţi

Către viaţa de apoi.”



Trăirea prin Duhul Sfânt

Nu ne face de ruşine

Ci din contră: ne-ntăreşte

Dându-ne doar stări senine

Minciuna, făţărnicia

În prezenţa Lui dispar

Şi dau loc la simţăminte

Din al Cerului hotar.



Cine are Sfântul Duh

S-a golit de aroganţă

Şi e plin de bunătate,

De credinţă, de speranţă

S-a golit şi de mândrie

Şi de duh de răzbunare

Îngânfarea n-o suportă,

Dă, mereu, încurajare.



De L-am întristat vreodată

Să-L rugăm să vină iar

Altfel vom simţi tot timpul

Acel gust greu şi amar

Căci mireasma Lui sublimă

Naşte-n noi înseninări

Şi topeşte nepăsarea

Dându-ne iluminări...



Poate-i întristat c-am vrut

Voia noastră să dicteze

Şi, atunci, îndurerat

A-ncetat să mai lucreze

Şi lipsiţi suntem de pace

Şi de dulcea mângâiere

Dar cînd intră iar în noi

Simţim sfânta adiere.



Trăirea cea mai plenară

E prin Duhul, ştim prea bine

Cercetarea Lui duioasă

Dă curaj şi ne susţine

Roada-I binecuvântată

O gustăm şi ne hrănim

Când simţim unda Lui lină

Cântăm, ne înveselim...



Bucuria şi răbdarea

Ne pătrund, ne copleşesc

Şi respingem viclenia

Lepădăm ce e lumesc

Nu ne trebuie comori

Ce la Tatăl n-au valoare

Vrem să Îl slujim supuşi

Nu doar când e sărbătoare.



Numai prin îndemnul Lui

Vom ajunge la răsplată

O, ce binecuvântare

Dă prezenza Lui curată!

Să-L lăsăm se ne inunde

Cu puterea Lui duioasă

Ca s-avem întotdeauna

O purtare luminoasă...



Trăirea prin Duhul Sfânt

Dă frumoase rezultate

Ne îndrumă pe cărarea

Către veşnica Cetate,

Răspândeşte pretutindeni

Miresme aşa plăcute

Că pot uşura povara

Şi durerile acute.



gc/ 11 Septembrie, 2008