Poezie Redeşteptare

Redeşteptare



Se-aude vuiet de furtună

Ridică-te deci, te trezeşte!

Cât vreme încă este bună,

Tu la lucru acum porneşte!



În holda lumii ce e coaptă

Sunt suflete de-avertizat,

Care din zi în zi aşteaptă

Secerători apţi la recoltat.



Lucrează cât e ziuă acum!

Apare noaptea-ntunecată,

Şi îngrădiri, vor fi la drum

De-a mai vesti, solia dată.



Restricţii noi vor fi impuse

Prin legi care s-or înăspri,

Iar argumente-or fi aduse

Cuvântul de a-L mai vorbi.



Amenzi, ce se vor aplica

La cei ce sunt pe temelie,

Cuvântul, îl va complica

De a-L spune şi a-L scrie.



Atunci urma-vor prigoniri

Cu judecăţi şi închisoare,

Şi pentru mulţi, tăgăduiri,

Pentru-a obţine eliberare.



Şi cine n-a zidit pe Stâncă

Casa, pentru sufletul său,

Va cade, în bezna adâncă

În cursa-ntinsă a celui rău.



Va fi o luptă cum n-a fost

De când omu-i pe pământ,

Între minciuni făr-adăpost

Şi adevărul, cel mai sfânt.



Şi cei ce s-au iubit ca fraţii

În vremi bune de libertate,

Vinde-se-vor, unii pe alţii

Pentru-avantaje câştigate.



Iubirea zilnic se va stinge

Căci pentru sine orişicare,

Se va lupta, de a învinge

Călcând totul, în picioare.



În lupta aceasta, cel curat,

Cu-al său păcat acoperit,

Cel ce deplin a fost iertat

Va sta pe Stâncă neclintit.



El va purta şi-un nume nou

Ce-n dragostea biruitoare,

Nu-i va fi dat, ca şi cadou,

Ci rodul trudei-n-ascultare.



Flavius Laurian Duverna

31 august 2008